Un studiu recent publicat în „Nutrients” evidențiază beneficiile impresionante pentru sănătate ale adăugării unui fruct în alimentație, în special pentru adulții care doresc să își mențină sănătatea inimii, a creierului și a intestinelor.

Afinele sunt bogate în polifenoli, în special antociani, care nu numai că le conferă o culoare vibrantă, dar susțin și sănătatea inimii prin reducerea stresului oxidativ și a inflamației, fiind considerate „elixirul tinereții”.

În plus, microbiomul intestinal, care joacă un rol crucial în sănătatea generală, poate fi influențat pozitiv de polifenolii din afine. Un nou studiu publicat în Nutrients a explorat modul în care simplul fapt de a adăuga pudră de afine la dietă poate avea un impact asupra bacteriilor intestinale și a markerilor sanguini legați de sănătatea inimii la adulții în vârstă care sunt supraponderali sau au obezitate.

Cum a fost realizat studiul?

Acest studiu, numit studiul „Blueberry Enhances Activity and Cognition Through Increased Vascular Efficiency” (BEACTIVE), a durat 12 săptămâni și a investigat modul în care consumul de afine și exercițiile fizice ar putea aduce beneficii activității fizice și sănătății creierului.

Studiul a inclus bărbați și femei în vârstă de peste 60 de ani care nu erau foarte activi și aveau o greutate corporală care varia între supraponderali și obezi moderați. De asemenea, participanții trebuiau să aibă ritm cardiac normal și tensiune arterială sub 140/90 mmHg. Persoanele cu anumite probleme de sănătate, cu infecții recente sau care luau anumite medicamente nu au fost incluse în studiu.

Un total de 55 de participanți au fost selectați și împărțiți aleatoriu în două grupuri. Un grup a consumat de două ori pe zi o băutură făcută din pulbere de afine, în timp ce celălalt grup a consumat o băutură placebo cu aspect similar.

Ambele grupuri au urmat, de asemenea, o rutină de exerciții fizice. Până la sfârșitul studiului, 48 de participanți au finalizat programul. Cantitatea de pulbere de afine consumată a fost echivalentă cu aproximativ 1½ căni de afine în fiecare zi, împărțită în două porții de ¾ căni consumate la mese.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La începutul studiului, dietele participanților au fost analizate pentru a înțelege nutriția lor și aportul de fructe de pădure folosind instrumente și chestionare online.

Principalii indicatori de sănătate, cum ar fi funcția inimii și a vaselor de sânge și tensiunea arterială, au fost măsurați la începutul și la sfârșitul studiului. De asemenea, cercetătorii au ținut evidența activității fizice și au analizat lunar dietele. În plus, au fost prelevate probe de sânge și de scaun la începutul și la sfârșitul studiului pentru a analiza bacteriile intestinale și alți factori legați de sănătate.

Ce a descoperit studiul?

Examinând colesterolul, grăsimile și alți compuși importanți din sânge după 12 săptămâni, cercetătorii au constatat că persoanele care au luat pudra placebo au înregistrat o scădere semnificativă a colesterolului total, a colesterolului LDL (numit „rău”) și a colesterolului non-HDL.

Markerii pentru numărul și dimensiunea particulelor LDL și o proteină legată de colesterol, ApoB, au scăzut, de asemenea, semnificativ. Pe de altă parte, persoanele care au luat pulbere de afine au avut niveluri mai scăzute de particule HDL totale (colesterolul „bun”) și o proteină numită ApoA-I legată de HDL.

Atunci când s-au comparat cele două grupuri, s-au observat diferențe suplimentare. Pentru grupul cu pulbere de afine, au existat modificări ale numărului și dimensiunilor specifice ale particulelor de colesterol, cum ar fi particule mai mici de colesterol LDL în stare de post și niveluri mai scăzute de colesterol LDL „rău” și alți markeri după mese, cunoscută sub numele de stare postprandială.

În general, acest studiu arată modul în care adaosurile precum pudra de afine pot avea un impact diferit asupra colesterolului și a markerilor sanguini în comparație cu un placebo.

Studiul a constatat, de asemenea, că în rândul subiecților, consumul unei diete care includea pudră de afine a dus la o creștere a unui tip specific de bacterii intestinale numite Coriobacteriales incertae sedis. Această creștere nu a fost observată la cei care nu au consumat pudră de afine.

#Afine #pudra afine #studiu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.