Apariția antibioticelor a transformat multe boli care altădată puneau viața în pericol în boli ușoare. Din păcate, bacteriile se reproduc rapid și adaptează cu ușurință noi secvențe genetice, ceea ce le face bine echipate pentru a dezvolta rezistență la medicamentele vitale, în special atunci când antibioticele sunt utilizate în exces sau în mod necorespunzător.

Infecțiile cu bacterii rezistente la antimicrobiene au ucis aproximativ 1,27 milioane de persoane la nivel global în 2019, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Bacteriile pe care OMS le consideră de prioritate critică sau ridicată provoacă o mulțime de boli, în special în țările cu venituri mici și medii, unde resursele de asistență medicală sunt subțiri, și multe sunt capabile să își transfere genele la alte bacterii. Acest lucru înseamnă că pot nu numai să evite antibioticele, ci și să instruiască alți germeni cum să facă acest lucru.

Acinetobacter baumannii rezistente la carbapenem

Bacteriile Acinetobacter se găsesc peste tot, dar ele sunt cu adevărat periculoase pentru oameni doar în mediile de îngrijire a sănătății, unde încep majoritatea acestor infecții. Din acest grup, Acinetobacter baumannii este specia care atacă cel mai des oamenii, provocând infecții la nivelul sângelui, tractului urinar, plămânilor și rănilor, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).

2. Enterobacteriaceae rezistente la cefalosporine de a treia generație și rezistente la carbapenem

De asemenea, pe lista critică a OMS se află două tipuri de bacterii Enterobacteriaceae: cele rezistente la cefalosporine și cele rezistente la carbapeneme. Enterobacteriaceae este un ordin de bacterii care se găsesc în mod obișnuit în intestine; Escherichia coli (E. coli) este una dintre cele mai cunoscute, dar există și altele, cum ar fi Klebsiella pneumoniae, o cauză comună a pneumoniei dobândite în spital.

Ca și infecțiile cu CRAB, infecțiile cu Enterobacteriaceae sunt de obicei asociate cu mediile de îngrijire a sănătății. CDC estimează că bacteriile Enterobacteriaceae au cauzat 13.100 de infecții și 1.100 de decese la pacienții spitalizați în 2017.

3. Mycobacterium tuberculosis rezistent la rifampicină

Tuberculoza (TB) este o infecție a plămânilor cauzată de bacteria Mycobacterium tuberculosis. Potrivit OMS, zece milioane de persoane contractează TB în fiecare an, iar peste un milion mor anual din această cauză. Aceste decese se înregistrează în mare parte în rândul persoanelor sărace din regiunile în care diagnosticul și tratamentul sunt deficitare; tuberculoza activă poate fi vindecată cu șase luni de tratament cu patru medicamente antimicrobiene.

4. Salmonella enterica Typhi rezistentă la fluorochinolone

Salmonella enterica Typhi este bacteria care provoacă febra tifoidă, o infecție intestinală gravă care provoacă diaree, dureri de stomac, febră și dureri de cap. OMS estimează că 110 000 de persoane mor de febră tifoidă în fiecare an la nivel mondial. Boala se răspândește prin apă netratată, iar copiii sunt cei mai expuși riscului de a muri din cauza acestei infecții. Deși febra tifoidă este rară în lumea dezvoltată, ea reprezintă o preocupare gravă în unele părți ale Africii, în estul Mediteranei și în unele părți din Asia de Sud-Est și Pacificul de Vest, unde condițiile de igienă și accesul la asistență medicală sunt precare.

5. Shigella rezistentă la fluorochinolone

Shigella este un gen de bacterii care provoacă simptome gastrointestinale, inclusiv diaree sângeroasă. Aceste infecții se vindecă adesea de la sine, dar boala ucide aproximativ 200 000 de persoane pe an, în principal în țările cu venituri mici și condiții sanitare precare, conform unui articol publicat în 2023 în revista Nature Reviews Microbiology. Copiii mici, persoanele imunocompromise și adulții în vârstă prezintă cel mai mare risc de deces din cauza infecțiilor cu Shigella.

Tratarea infecției în aceste grupuri cu risc a fost mult timp posibilă cu antibiotice, dar în prezent se înregistrează un nivel alarmant de rezistență, conform articolului din 2023.

#bacterii #OMS #sanatate

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.