Un nou studiu arată că produsele ultra-procesate precum carnea procesată și băuturile dulci cresc riscul de boli cardiovasculare, în timp ce alte alimente, precum iaurtul și pâinea integrală, ar putea reduce riscul de atac de cord și accident vascular cerebral. Cercetătorii au descoperit că ambele produse au fost asociate cu un risc crescut de boală coronariană au sau boli cardiovasculare în comparație cu alte produse din aceeași categorie, relatează The Sun.

Totuși, oamenii de știință au mai descoperit că unele alimente ultra-procesate, precum iaurtul și pâinea, sunt asociate cu un risc mai scăzut de boli cardiovasculare sau accident vascular cerebral.

Autorul studiului, Kenny Mendoza, de la Școala de Sănătate Publică T.H. Chan de la Universitatea Harvard din Boston, Massachusetts, a declarat: „Acest studiu sugerează un rol negativ al consumului total de alimente ultra-procesate ca parte a unui tipar alimentar în riscul de boli cardiovasculare, boală coronariană și AVC. Concret, descoperirile noastre sugerează că băuturile răcoritoare și carnea procesată ar trebui evitate, având în vedere asocierea lor constantă cu aceste afecțiuni.”

Echipa a studiat datele colectate din chestionarele completate de aproape 207.000 de asistente și alți profesioniști din domeniul sănătății. Ei au întrebat participanții despre sănătatea și dietele lor la fiecare doi până la patru ani.

Alimentele au fost clasificate în patru grupuri – neprocesate/minimal procesate, ingrediente culinare procesate, alimente procesate și ultra-procesate.

Alimentele ultra-procesate, care sunt adesea bogate în zahăr, grăsimi, calorii și sare, dar sărace în fibre, au fost împărțite în 10 grupuri pe baza compoziției nutriționale:

Pâine și cereale (subgrupuri: cereale pentru micul dejun, pâine integrală/închisă la culoare, pâine din cereale rafinate)
Sosuri, creme tartinabile și condimente
Gustări dulci ambalate și deserturi
Gustări sărate ambalate
Băuturi îndulcite cu zahăr
Carne roșie procesată, carne de pasăre și pește
Mâncăruri gata de consumat/încălzit
Iaurt/deserturi pe bază de lactate
Băuturi alcoolice tari
Băuturi îndulcite artificial

Deși alimentele ultra-procesate în general au fost asociate un risc mai mare de boli cardiovasculare și AVC, băuturile dulci și carnea procesată au fost cele două produse asociate cu cel mai mare risc. Acestea pot include mezeluri, bacon sau cârnați, precum și băuturi carbogazoase.

Nu toate alimentele ultraprocesate au același efect

Pe de altă parte, cercetătorii au descoperit chiar un efect invers în cazul iaurturilor, deserturilor pe bază de lactate și gustărilor sărate.

Cei care consumau mai multe produse ultra-procesate precum pâinea și cerealele pentru micul dejun erau, de asemenea, mai puțin predispuși la un accident vascular cerebral.

Consumul de cereale a fost asociat cu un risc mai mic de boli cardiovasculare și boală coronariană, în timp ce consumul de băuturi alcoolice tari a fost legat de un risc mai scăzut de boală coronariană. Acest lucru ar putea fi datorat conținutului mai mare de fibre din unele dintre aceste alimente sau faptului că acestea sunt adesea îmbogățite cu vitamine, au spus oamenii de știință.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alimente #studiu #ultraprocesare

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.