Un nou studiu arată că produsele ultra-procesate precum carnea procesată și băuturile dulci cresc riscul de boli cardiovasculare, în timp ce alte alimente, precum iaurtul și pâinea integrală, ar putea reduce riscul de atac de cord și accident vascular cerebral. Cercetătorii au descoperit că ambele produse au fost asociate cu un risc crescut de boală coronariană au sau boli cardiovasculare în comparație cu alte produse din aceeași categorie, relatează The Sun.

Totuși, oamenii de știință au mai descoperit că unele alimente ultra-procesate, precum iaurtul și pâinea, sunt asociate cu un risc mai scăzut de boli cardiovasculare sau accident vascular cerebral.

Autorul studiului, Kenny Mendoza, de la Școala de Sănătate Publică T.H. Chan de la Universitatea Harvard din Boston, Massachusetts, a declarat: „Acest studiu sugerează un rol negativ al consumului total de alimente ultra-procesate ca parte a unui tipar alimentar în riscul de boli cardiovasculare, boală coronariană și AVC. Concret, descoperirile noastre sugerează că băuturile răcoritoare și carnea procesată ar trebui evitate, având în vedere asocierea lor constantă cu aceste afecțiuni.”

Echipa a studiat datele colectate din chestionarele completate de aproape 207.000 de asistente și alți profesioniști din domeniul sănătății. Ei au întrebat participanții despre sănătatea și dietele lor la fiecare doi până la patru ani.

Alimentele au fost clasificate în patru grupuri – neprocesate/minimal procesate, ingrediente culinare procesate, alimente procesate și ultra-procesate.

Alimentele ultra-procesate, care sunt adesea bogate în zahăr, grăsimi, calorii și sare, dar sărace în fibre, au fost împărțite în 10 grupuri pe baza compoziției nutriționale:

Pâine și cereale (subgrupuri: cereale pentru micul dejun, pâine integrală/închisă la culoare, pâine din cereale rafinate)
Sosuri, creme tartinabile și condimente
Gustări dulci ambalate și deserturi
Gustări sărate ambalate
Băuturi îndulcite cu zahăr
Carne roșie procesată, carne de pasăre și pește
Mâncăruri gata de consumat/încălzit
Iaurt/deserturi pe bază de lactate
Băuturi alcoolice tari
Băuturi îndulcite artificial

Deși alimentele ultra-procesate în general au fost asociate un risc mai mare de boli cardiovasculare și AVC, băuturile dulci și carnea procesată au fost cele două produse asociate cu cel mai mare risc. Acestea pot include mezeluri, bacon sau cârnați, precum și băuturi carbogazoase.

Nu toate alimentele ultraprocesate au același efect

Pe de altă parte, cercetătorii au descoperit chiar un efect invers în cazul iaurturilor, deserturilor pe bază de lactate și gustărilor sărate.

Cei care consumau mai multe produse ultra-procesate precum pâinea și cerealele pentru micul dejun erau, de asemenea, mai puțin predispuși la un accident vascular cerebral.

Consumul de cereale a fost asociat cu un risc mai mic de boli cardiovasculare și boală coronariană, în timp ce consumul de băuturi alcoolice tari a fost legat de un risc mai scăzut de boală coronariană. Acest lucru ar putea fi datorat conținutului mai mare de fibre din unele dintre aceste alimente sau faptului că acestea sunt adesea îmbogățite cu vitamine, au spus oamenii de știință.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alimente #studiu #ultraprocesare

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.