O nouă cercetare realizată de site-ul de urmărire a turbulențelor Turbli dezvăluie rutele din Europa care se confruntă cel mai des cu turbulențe. Factori precum relieful muntos, jeturile de aer și fronturile meteo pot contribui la apariția lor.

Datele furnizate de Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) sugerează că, în perioada 2009-2023, 37 de pasageri și 146 de membri ai echipajului au fost grav răniți din cauza turbulențelor, acestea rămânând cea mai mare cauză a rănilor pe un zbor comercial.

Turbulențele pot apărea oriunde, dar anumite caracteristici le pot face mai frecvente, potrivit euronews.

O nouă cercetare realizată de site-ul de urmărire a turbulențelor Turbli a scos în evidență rutele din Europa care sunt cele mai susceptibile de a se confrunta cu turbulențe.

Opt dintre primele 10 cele mai turbulente rute încep sau se termină în Elveția, iar alte rute trec peste sau în jurul Alpilor.

Pentru a cuantifica probabilitatea turbulențelor, Turbli utilizează rata de disipare a vârtejurilor (EDR). Aceasta este o măsurătoare a turbulenței atmosferice care este independentă de caracteristicile aeronavei. Este metrica standard pentru turbulențele aviatice utilizată de Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) și de Organizația Meteorologică Mondială (OMM).

Cele mai turbulente rute din Europa în 2024

Nisa – Geneva: EDR 16.07
Nisa – Zurich: 15.49
Milano – Zurich: 15.41
Milano – Lyon: 15.37
Nisa – Basel: 15.33
Geneva – Zurich: 15.05
Nisa – Lyon: 14.99
Geneva – Veneția: 14.78
Lyon – Zurich: 14.74
Veneția – Zurich: 14.67

Conform Turbli, tot ce este sub un EDR de 20 este considerat „ușor”, iar cele între 20 și 40 sunt moderate. Nicio rută din lume nu a fost clasificată ca fiind puternică (40-60) sau extremă (80-100) pe baza unei medii anuale, deși este posibil ca unele incidente individuale să fi depășit aceste praguri.

Cu toate acestea, turbulențele extreme sunt neobișnuite în Europa.

În comparație, cele mai turbulente rute din lume se află toate în America de Sud, traversând lanțul muntos Anzi. Cea mai turbulentă rută, cu un EDR de 24,68, a fost Mendoza-Santiago, urmată de Cordoba-Santiago și Mendoza-Salta.

În general, zborul deasupra sau în apropierea munților poate cauza turbulențe. Atunci când vânturile lovesc o zonă muntoasă, ele pot fi forțate să se ridice deasupra vârfurilor, provocând curenți ascendenți.

Vârfurile înalte pot crea, de asemenea, ceea ce se numește „valuri de munte”, cauzate de perturbarea fluxului de aer orizontal.

Aceste perturbări ale curenților de aer pot perturba efectiv traiectoria de zbor a unei aeronave, făcând ca avionul să se ridice, să coboare sau să sară în sus și în jos pe măsură ce trece prin zonă.

De asemenea, temperatura și umiditatea joacă un rol în severitatea turbulențelor. Cu cât aerul este mai cald și mai umed, cu atât turbulențele vor fi mai extreme, ceea ce explică de ce rutele deasupra Anzilor tind să fie mai rele.

Aeronavele moderne sunt concepute pentru a face față chiar și celor mai extreme turbulențe fără a suferi avarii. Cu toate acestea, nu se poate spune același lucru despre pasageri.

În toate evenimentele de turbulență pe care le-am văzut în 2024, pasagerii care erau legați în siguranță în scaunele lor au reușit să iasă nevătămați din aeronavă. Pasagerii și membrii echipajului care nu erau asigurați au fost cei care au suferit cele mai grave leziuni.

Experții sunt de acord că turbulențele se agravează ca urmare a schimbărilor climatice. Mai exact, temperaturile extreme mai mari și furtunile mai puternice și mai imprevizibile înseamnă că turbulențele extreme sunt susceptibile de a deveni mai frecvente. Universitatea Reading din Regatul Unit estimează că, până în 2050, turbulențele vor fi de două ori mai frecvente.

Industria aviatică depune eforturi susținute pentru a menține siguranța pasagerilor. Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA) a lansat platforma „Turbulence Aware” în 2018 și în prezent peste 25 de companii aeriene contribuie și consumă date prin intermediul a peste 2 600 de aeronave.

Datele din platformă sunt utilizate în instrumentele din cabina de pilotaj și în software-ul de planificare a zborurilor pentru a prevedea și a evita mai bine turbulențele.

Pe lângă aceste date, piloții se bazează pe sistemele sofisticate de radar meteorologic de la bordul aeronavelor pentru a detecta și evita zonele cu turbulențe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#schimbari climatice #turbulențe #zbor

Rusia se pregăteşte pentru ca războiul din Ucraina să continue ani de zile, planificând cheltuieli de război record şi renunţând la planurile de reducere a bugetelor militare, scrie adevărul.ro.

Cheltuielile militare prevăzute pentru anul viitor, în valoare de 17,1 trilioane de ruble (205 miliarde de dolari), ar reprezenta o creştere anuală de peste 40% faţă de cheltuielile de apărare planificate pentru acest an – sumele totale reale rămân clasificate – şi o creştere de aproape 380% faţă de anul dinaintea începerii războiului. Oficialii prevăd doar o scădere uşoară, la 16,6 trilioane de ruble în 2028 şi la 16,3 trilioane de ruble în 2029.

Această traiectorie reprezintă o schimbare bruscă faţă de situaţia de acum un an, când Moscova intenţiona să modereze creşterea cheltuielilor militare, în încercarea de a reduce deficitul bugetar şi de a reface rezervele epuizate în timpul războiului.

În schimb, noul buget vine într-un moment în care negocierile mediate de SUA sunt în mare parte blocate, oficialii europeni avertizează din ce în ce mai des asupra atacurilor hibride dirijate de la Moscova, iar Rusia continuă să bombardeze oraşele şi infrastructura ucrainene.

„Putin ridică miza”, a declarat Kirill Rogov, directorul Re: Russia, un grup de cercetare cu sediul la Viena. El transmite mesajul că Rusia „va continua să investească în război, iar Europa trebuie să decidă dacă este pregătită să menţină acelaşi nivel de sprijin” pentru Ucraina, a explicat el. Schimbarea este deosebit de frapantă în comparaţie cu aşteptările de acum un an, când planul de cheltuieli alimentase speranţele că acest conflict s-ar putea încheia în cele din urmă, a mai spus Rogov.

Putin a subliniat cât de mult s-au schimbat lucrurile joi, când i-a acuzat pe oficialii europeni că agravează tensiunile cu Rusia şi se pregătesc pentru un potenţial conflict în a doua jumătate a acestui deceniu, făcând referire la exerciţiile militare din Marea Baltică şi la declaraţiile politicienilor occidentali cu privire la exclava baltică Kaliningrad. El a afirmat că Rusia nu are intenţia de a ataca Europa, dar a avertizat că orice atac direct asupra teritoriului rus ar forţa Moscova să ia în considerare utilizarea întregii game de arme de care dispune.

„Înţelegem că ne-am confrunta cu un adversar de două ori mai mare decât noi din punct de vedere al populaţiei, cu un potenţial economic şi militar semnificativ”, a spus Putin. „Nu dispunem de atâtea forţe şi mijloace pentru a contracara această ameninţare. Dar nimeni nu dispune de mijloacele de distrugere de care dispune Rusia astăzi”, a recunoscut el.