Cele șase posturi TV cu licența suspendată ar putea fi închise pentru totdeauna, deși acum se operează cu noțiunea de „sistarea licenței de emisie pe perioada situației excepționale”. Cel puțin asta a dat de înțeles ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV.

Potrivit lui Litvinenco, au fost patru raționamente care au stat la baza suspendării licenței de săptămâna trecută a celor 6 posturi TV.

”Acele posturi de televiziune au comis sistematic încălcări de la prevederile audiovizualului, care au fost constate de CCA. Persoana care deține aceste posturi TV este inclusă în lista sancțiunilor (n.r. Ilan Șor),aceste posturi promovează imaginea și face propagandă persoanei care este inclusă în lista sancțiunilor. Și patru – propagă războiul Rusiei împotriva Ucrainei, prin tăcere sau alte forme. Iată toate aceste lucruri au condus la luarea acestei decizii”, explică Litvinenco.

În context, ministrul anunță că urmează să fie suspendată și licența altor posturi TV, cele care i-ar aparține lui Vladimir Plahotniuc, întrucât fostul lider PDM se află, la fel, pe lista sancțiunilor internaționale.

„Posturile care aparțin lui Plahotniuc sunt constatate prin decizii ale instanțelor ca aparținând de facto lui Plahotniuc, spre deosebire de televiziunile care se presupune că sunt ale lui Șor, dar beneficiari sunt persoane terțe”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#declaratii #licență suspendată #posturi TV #Sergiu Litvinenco

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.