Celine Dion își anulează concertele programate în Europa până în aprilie 2024 din cauza problemelor de sănătate. Artista a fost diagnosticată cu o boală rară, care afectează una dintr-un milion de persoane, numită sindromul persoanei rigide.

Potrivit unui comunicat citat de AFP, Celine Dion contină tratamentul pentru afecțiunea neurologică de care suferă.

În decembrie ea anunțase că își suspendă concertele pe care le avea programate în Europa între februarie și iulie 2023.

„Încerc din greu să-mi recapăt puterile, dar turneele pot fi foarte dificile (…) Este mai bine să anulăm totul acum, până când sunt cu adevărat gata să revin pe scenă”, a spus vedeta în vârstă de 55 de ani.

Celine Dion diagnosticată cu sindromul omului rigid

Într-o înregistrare video de aproape cinci minute postată în decembrie, Celine Dion, vizibil emoţionată, a anunţat amânarea concertelor în Europa din cadrul turneului său şi a povestit că se confruntă cu „probleme de sănătate, de multă vreme”.

„Recent, am fost diagnosticată cu o tulburare neurologică foarte rară, numită în engleză „stiff-person syndrome”(sindromul omului rigid)”, a detaliat ea.

Această tulburare, care se caracterizează în special printr-o rigiditate musculară progresivă, îi provoacă lui Celine Dion dificultăţi la mers şi o împiedică să îşi folosească corzile vocale, după cum a precizat artista.

„Nu cunoaştem încă totul despre această boală rară, dar acum ştim că ea este cauza spasmelor musculare de care sufăr”, a spus cântăreaţa.

Turneul său, intitulat „Courage World Tour”, a început în 2019. Cântăreaţa a susţinut primele 52 de concerte înainte de declanşarea pandemiei de COVID-19, la începutul anului 2020. Vedeta a anunţat apoi că anulează turneul din cauza problemelor de sănătate.

Ce este sindromul persoanei rigide (SPR)?

Sindromul omului rigid sau boala Moersch-Woltman este o tulburare neurologică rară, de etiologie necunoscută, ce se caracterizează prin rigiditate progresivă.

S-a constatat de-a lungul timpului și a diferitelor experimente că Sindromul persoanei rigide este o afecțiune autoimună

Sindromul persoanei rigide își face debutul prin contractarea mușchilor axiali, acesta fiind primul stadiu al bolii. Apoi, pe parcurs se vor raporta dureri, disconfort al spatelui sau redoare, durere în întreg spatele ce se poate agrava la tensiune sau stres. Din nefericire, din cauza componentelor psihologice puternice încă din primele stadii, pacientul este încadrat drept psihogenic, iar asta face că tratamentul să fie amânat o perioadă.

Un alt stadiu al bolii este cel numit tardiv, când mușchii membrelor proximale devin și aceștia afectați, mai ales atunci când pacientul este supărat, furios sau surprins. Acest stadiu provoacă spasme extreme de dureroase care se remit lent, iar pacientul începe să se miște încet pentru a ameliora durerea, deoarece mișcările rapide induc spasme severe. Extremitățile sunt afectate de asemenea în cazul mișcărilor rapide. De aici calitatea vieții pacientului este afectată la un nivel destul de ridicat, făcând imposibilă în cele mai multe cazuri viață socială sau cea profesională.

Stadiul final al bolii este copleșitor, deoarece foarte puțini mușchi par a fi evitați de această boală.Apar deformații ale articulațiilor și pot apare chiar fracturi scheletice și rupturi musculare în timpul spasmelor, mușchii fetei și cei faringieni fiind de asemenea afectați. S-a constatat că postchirurgical, leziunile abdominale prezintă risc ridicat de rupturi spontane. Din păcate, în acest stadiu deja activitățile considerate simple sunt profund afectate, mai arată sursa citată.

#Celine Dion #concerte #sindrom

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.