Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

Centrală electrică distrusă la Harkov după un atac rusesc. Marea Britanie anunță ajutor de urgență

16 Ian. 2026, 06:59
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
16 Ian. 2026, 06:59 // În Lume //  Redacția Realitatea

Forţele ruse au distrus o importantă centrală electrică din Harkov, al doilea oraş ca mărime al Ucrainei, a anunţat primarul localităţii. Atacul reprezintă cea mai recentă lovitură din campania aeriană de iarnă desfăşurată de Moscova, care a lăsat milioane de ucraineni fără electricitate şi căldură.

Primarul din Harkov, Igor Terekhov, a declarat pe Telegram că echipele de urgenţă lucrează non-stop, fără a specifica însă ce tip de instalaţie a fost lovită.

Guvernatorul regional Oleg Sinegubov a declarat că oficialii evaluează amploarea pagubelor.

Zelenski a continuat eforturile de remediere a pagubelor provocate de atacurile ruseşti, prezidând o şedinţă menită să asigure luarea de decizii rapide de către liderii regionali. Preşedintele ucrainean a declarat că au avut loc noi atacuri asupra capitalei până seara.

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a declarat că aproximativ 300 de clădiri de apartamente au rămas fără încălzire după ce un atac din 9 ianuarie a distrus sistemul de încălzire al jumătate din blocurile înalte ale oraşului.

Vineri, Marea Britanie a anunţat un nou ajutor energetic de urgenţă în valoare de 20 de milioane de lire sterline (27 de milioane de dolari) pentru Ucraina, după ce Zelenski a declarat starea de urgenţă în urma atacurilor susţinute asupra infrastructurii energetice a ţării.

El a acţionat în timp ce echipele de urgenţă lucrau pentru a restabili încălzirea şi electricitatea în Kiev şi în alte oraşe, după ce atacurile Rusiei de săptămâna trecută au întrerupt aprovizionarea în condiţii de temperaturi sub zero grade. Ajutorul britanic include finanţare destinată menţinerii electricităţii şi încălzirii în case, spitale şi şcoli pe durata iernii.

Prim-ministrul ucrainean, Yulia Sviridenko, a introdus măsuri pentru a face faţă întreruperilor de energie electrică şi încălzire, reducând restricţiile de circulaţie pe timp de noapte şi permiţând întreprinderilor şi instituţiilor guvernamentale să importe mai multă energie electrică.

Vacanţa şcolară la Kiev a fost prelungită până la 1 februarie.

Ministrul de Externe, Andrii Sybiha, a declarat că ministerele de Externe şi Energie au organizat o campanie de strângere de fonduri pentru a ajuta la rezolvarea problemelor energetice ale Ucrainei, similară întâlnirilor periodice privind furnizarea de arme. Norvegia, a spus el, a acordat o subvenţie iniţială de 200 de milioane de dolari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Directorul Fondului Monetar Internaţional se află în Ucraina pentru prima dată din 2023 pentru întâlniri la nivel înalt, a anunţat, joi, fondul, în timp ce Kievul aşteaptă aprobarea finanţării cheie la aproape patru ani de la invazia Rusiei.

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, se află la Kiev pentru o ”vizită scurtă” în timpul căreia se va întâlni cu Zelenski şi alţi lideri de vârf, a declarat un purtător de cuvânt al FMI. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a discutat cu Vladimir Zelenski despre ultimele atacuri ruseşti asupra Ucrainei.

Rutte a postat pe X că joi au discutat ”despre situaţia energetică din Ucraina, atacurile Rusiei provocând suferinţe umane teribile, precum şi despre eforturile continue de a pune capăt războiului”. El a mai spus:

”Ne angajăm să ne asigurăm că Ucraina continuă să primească sprijinul crucial necesar pentru a se apăra astăzi şi, în cele din urmă, pentru a asigura o pace durabilă”.

În relatarea sa despre conversaţie, Zelenski a spus că a discutat despre ”provocările serioase” reprezentate de ultimele atacuri ruseşti şi despre necesitatea de a consolida apărarea aeriană a Ucrainei.

Zelenski a declarat că Ucraina nu reprezintă un obstacol în calea păcii, respingând comentariile făcute cu o zi înainte de Donald Trump.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking