Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Consiliul danez pentru refugiați (DRC) au semnat vineri, 3 iunie, un Memorandum de înțelegere, pentru fortificarea capacităților Centrului de cazare a refugiaților al Biroului Migrație și Azil al MAI.

Mai exact, proiectul vizează extinderea numărului de locuri de cazare, reabilitarea spațiilor, îmbunătățirea condițiilor și serviciilor oferite, îmbunătățirea mediului de protecție al Centrului de cazare al BMA, precum și facilitarea integrării solicitanților de azil, efectuarea cursurilor de formare pentru angajați și dezvoltarea procedurilor și politicilor relevante în colaborare cu DRC.

„Suntem recunoscători pentru asistența ce o oferiți Biroului Migrație și Azil. Este o oportunitate pentru a dezvolta capacitățile noastre. Astfel, vom fi capabili să oferim refugiaților servicii îmbunătățite și asistența socială necesară”, a menționat Serghei Diaconu, Secretar general al ministerului.

Potrivit responsabililor, proiectul se va desfășura pe o durată de 7 luni, până la 31 decembrie 2022, și este în valoare de 169.100 mii Euro (aproximativ 3,5 milioane lei).

„Vrem să vă susținem în gestionarea crizei refugiaților. Misiunea noastră este să asistăm și să protejăm refugiații, deci prin fortificarea capacităților voastre, le vom oferi servicii calitative și o integrare mai ușoară în societate”, a conchis Gerry Garvey, Director executiv pentru Europa al DRC.

Menționăm că, la moment, în Republica Moldova sunt peste 80 mii de refugiați din Ucraina, iar cereri de azil au fost prelute în număr de 7.742.

Consiliul danez pentru refugiați (DRC) este o organizație umanitară internațională, care sprijină refugiații și persoanele strămutate, oferind protecție și asistență umanitară. Suportul oferit este pentru a ajuta refugiații să devină autonomi și să fie incluși în țara-gazdă. DRC colaborează cu comunitățile, societatea civilă și autoritățile responsabile pentru a promova protecția drepturilor și coexistența pașnică a refugiaților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Biroul Migrație și Azil #MAI #refugiati #suport

Cei doi soldați nord-coreeni capturați în timp ce luptau pentru Rusia împotriva Ucrainei se află acum în Coreea de Sud, unde vor fi audiați și verificați de serviciile de securitate, relatează Reuters. Seul trebuie să decidă dacă le acordă protecție, iar cazul ridică întrebări juridice privind transferul prizonierilor de război.

Ministrul sud-coreean al Unificării a anunțat luni, 28 septembrie, că situația lor va fi analizată în baza legislației și a practicilor din cazuri similare, transmite digi24.ro

Ce se va întâmpla cu ei

De obicei, nord-coreenii care cer protecție sunt anchetați de Serviciul Național de Informații (NIS) până la 90 de zile, perioadă care poate fi prelungită. Procedurile pentru cei doi ar putea fi mai ample, din cauza experienței lor militare. Yu Yong-weon, parlamentar al opoziției sud-coreene, care s-a întâlnit cu ei în Ucraina în februarie 2025, spune că soldații fac parte din forțele speciale și ar putea oferi informații despre armata nord-coreeană. Potrivit lui, izolarea prelungită într-un centru de detenție ucrainean le-ar fi putut afecta sănătatea mentală.

Dacă primesc protecție, vor urma programe de relocare, apoi vor fi integrați în societatea sud-coreeană. Decizia aparține, de regulă, ministrului Unificării, dar directorul NIS o poate lua din motive de securitate națională.

Problema juridică

Convenția a III-a de la Geneva prevede repatrierea prizonierilor după încheierea ostilităților active, dar nu interzice neapărat transferul într-o țară terță mai devreme. Seulul și Kievul nu au făcut public temeiul legal al mutării. Peter Ward, cercetător la Sejong Institute, spune că repatrierea nu trebuie aplicată dacă întoarcerea le-ar pune viața în pericol. Lee Shin-wha, fost emisar ONU pentru drepturile omului în Coreea de Nord, avertizează că transferul poate genera tensiuni juridice și diplomatice.

Cei doi și-au exprimat repetat dorința de a ajunge în Coreea de Sud. Trimiterea lor înapoi ar putea încălca principiul non-refoulement, care interzice returnarea unei persoane într-o țară unde riscă tortură sau persecuție.

Scuze cerute Ucrainei

Seulul a cerut scuze Kievului după ce Zelenski a dezvăluit transferul la Adunarea Generală a ONU, săptămâna trecută. Coreea de Sud susține că Ucraina a încălcat un acord de confidențialitate, necesar pentru protejarea soldaților și a rudelor lor din Nord. Kievul spune că nu a existat un asemenea acord.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Doi soldaţi nord-coreeni capturaţi de Ucraina au fost transferaţi în Coreea de Sud după luni de negocieri, a declarat joi, 24 septembrie, un parlamentar sud-coreean.