Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Consiliul danez pentru refugiați (DRC) au semnat vineri, 3 iunie, un Memorandum de înțelegere, pentru fortificarea capacităților Centrului de cazare a refugiaților al Biroului Migrație și Azil al MAI.

Mai exact, proiectul vizează extinderea numărului de locuri de cazare, reabilitarea spațiilor, îmbunătățirea condițiilor și serviciilor oferite, îmbunătățirea mediului de protecție al Centrului de cazare al BMA, precum și facilitarea integrării solicitanților de azil, efectuarea cursurilor de formare pentru angajați și dezvoltarea procedurilor și politicilor relevante în colaborare cu DRC.

„Suntem recunoscători pentru asistența ce o oferiți Biroului Migrație și Azil. Este o oportunitate pentru a dezvolta capacitățile noastre. Astfel, vom fi capabili să oferim refugiaților servicii îmbunătățite și asistența socială necesară”, a menționat Serghei Diaconu, Secretar general al ministerului.

Potrivit responsabililor, proiectul se va desfășura pe o durată de 7 luni, până la 31 decembrie 2022, și este în valoare de 169.100 mii Euro (aproximativ 3,5 milioane lei).

„Vrem să vă susținem în gestionarea crizei refugiaților. Misiunea noastră este să asistăm și să protejăm refugiații, deci prin fortificarea capacităților voastre, le vom oferi servicii calitative și o integrare mai ușoară în societate”, a conchis Gerry Garvey, Director executiv pentru Europa al DRC.

Menționăm că, la moment, în Republica Moldova sunt peste 80 mii de refugiați din Ucraina, iar cereri de azil au fost prelute în număr de 7.742.

Consiliul danez pentru refugiați (DRC) este o organizație umanitară internațională, care sprijină refugiații și persoanele strămutate, oferind protecție și asistență umanitară. Suportul oferit este pentru a ajuta refugiații să devină autonomi și să fie incluși în țara-gazdă. DRC colaborează cu comunitățile, societatea civilă și autoritățile responsabile pentru a promova protecția drepturilor și coexistența pașnică a refugiaților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Biroul Migrație și Azil #MAI #refugiati #suport

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.