Centrul Rus de Știință și Cultură urmează să-și sisteze activitatea la noi în țară, anunță Ministerul Afacerilor Externe (MAE). O decizie în acest sens a fost luată de MAE, după ce două drone rusești au explodat în sudul țării noaptea trecută. Despre acest lucru a fost informat și ambasadorul rus Oleg Ozerov, care a fost convocat de urgență la MAE.

„În cadrul întrevederii, partea moldovenească a exprimat protestul ferm față de aceste încălcări inacceptabile, subliniind că astfel de incidente reprezintă o amenințare gravă la adresa securității naționale și a cetățenilor Republicii Moldova. Diplomatului rus i-a fost comunicat că asemenea acțiuni constituie o încălcare a suveranității naționale și este un alt gest neprietenos din partea Federației Ruse.

Ministerul i-a mai prezentat fragmente ale dronelor căzute pe teritoriul Republicii Moldova, ca dovadă concretă a acestor încălcări grave împotriva oamenilor din țara noastră.

Ministerul Afacerilor Externe a reiterat apelul către autoritățile ruse de a înceta imediat aceste incursiuni și de a respecta strict suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova

Ca răspuns la aceste provocări, MAE a luat decizia privind denunțarea unilaterală a Acordului interguvernamental moldo-rus privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, încheiat în anul 1998. După finalizarea procedurilor de denunțare, Centrul Cultural Rus urmează să-și sisteze activitatea la noi în țară”, se arată în comunicatul MAE.

Centrul Rus pentru Știință și Cultură din Republica Moldova, filială a Agenției Federale al Federației Ruse „Rossotrudnichesstvo”, a fost deschis în luna februarie 2009 ca reprezentanță a „Rossotrudnichesstvo”, aflată în Republica Moldova încă din anul 2002.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a convocat de urgență pe ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov pentru a solicita explicații oficiale și pentru a transmite un protest ferm față de aceste acțiuni inacceptabile, după ce noaptea trecută două drone au explodat în sudul țării, în urma unui atac masiv a portului Reni din Ucraina.

Ambasadorul a negat faptul că dronele căzute pe teritoriul Republicii Moldova ar fi rusești. Declarațiile au fost făcute după discuția cu reprezentanții ministerului Afacerilor Externe.

VIDEO Ambasadorul rus, Oleg Ozerov, neagă că dronele căzute în Moldova sunt rusești

#ambasador #Centrul Rus de Știință și Cultură #MAE #Oleg Ozerov

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.