Oamenii de știință din Coreea de Sud au realizat un avans remarcabil în domeniul alimentației sustenabile, dezvoltând un tip inovator de aliment hibrid ce combină orezul cu celule de carne de vită. Această inovație ar putea contribui la soluționarea problemelor legate de crizele alimentare și reprezintă un pas semnificativ în lupta împotriva schimbărilor climatice, scrie AFP.

Laboratorul cercetătorilor de la Universitatea Yonsei din Seul a fost locul de cultivare a acestui nou tip de orez, care conține celule musculare și adipoase de vită. Rezultatul final este o varietate de orez cu o nuanță de roz, iar echipa de cercetare crede că aceasta ar putea constitui o alternativă mai accesibilă și ecologică la carne, având o amprentă de carbon mai redusă.

Park So-hyeon, unul dintre coautorii studiului, a subliniat potențialul acestui aliment hibrid, afirmând: „Imaginați-vă că putem obține toți nutrienții necesari dintr-un orez proteic cultivat din celule. Orezul are deja un conținut ridicat de nutrienți, iar adăugarea celulelor de la animalele de fermă poate crește și mai mult acest nivel.”

Procesul de cultivare implica acoperirea boabelor de orez cu gelatină de pește pentru a permite celulelor de vită să se fixeze, urmat de o perioadă de 11 zile de cultivare.

Conform echipei de cercetători, produsul final conținea cu 8% mai multe proteine și cu 7% mai multe grăsimi decât orezul obișnuit, prezentând în același timp o textură mai fermă și mai sfărâmicioasă. Această variantă dezvoltată în laborator are o amprentă de carbon semnificativ mai mică comparativ cu carnea, deoarece nu implică creșterea animalelor, activitate ce consumă resurse semnificative și generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Pentru a susține această inovație în viitorul alimentar, cercetătorii sud-coreeni urmăresc îmbunătățirea acestei variante de orez hibrid, astfel încât celulele să se dezvolte mai eficient în boabe, crescându-i astfel valoarea nutritivă. Se estimează că, în cazul unei comercializări, acest orez hibrid ar putea deveni o opțiune mai economică pentru consumatorii din Coreea de Sud, cu un preț estimat de aproximativ 2,23 dolari per kilogram, comparativ cu prețul cărnii de vită, care se situează în jurul sumei de 15 dolari per kilogram.

Park So-hyeon a concluzionat că acest aliment hibrid deschide o gamă întreagă de posibilități, putând să ofere ajutor în situații de foamete, să fie inclus în rațiile militare sau să servească drept hrană pentru astronauți.

#carne #descoperire #orez

Un apartament cu trei camere din sudul Bucureștiului, cumpărat cu 208 mii de euro printr-un credit pe 30 de ani, a declanșat o dezbatere aprinsă pe rețelele de socializare, după ce noul proprietar și-a prezentat achiziția pe Reddit. Pentru mulți utilizatori, suma plătită este greu de justificat pentru zona Berceni, în timp ce alții spun că asemenea prețuri au devenit deja obișnuite pe piața imobiliară din Capitală, transmite bani.md.

„Am primit cheile, București, 208k, 4,79%”, a scris proprietarul, precizând că apartamentul are 79 de metri pătrați fără balcoane și aproape 90 de metri pătrați cu acestea incluse. În preț intră și un loc de parcare subteran.

Locuința se află într-un ansamblu rezidențial din apropierea Parcului Tudor Arghezi. Proprietarul a contractat creditul pentru 30 de ani, însă speră să îl achite anticipat în aproximativ 15 ani.

El spune că prețurile continuă să crească, iar locuințele dintr-un bloc vecin, aflat încă în construcție, sunt deja cu 10–15% mai scumpe.

„Perfect de acord, dar astea sunt vremurile”, a răspuns acesta criticilor privind prețul.

Reacțiile au fost împărțite. Unii utilizatori au apreciat ansamblul rezidențial, dar au considerat suma exagerată raportat la amplasare.

„200.000 pentru Berceni e nebunie curată. Îți iei casă în comuna Berceni. Enorm! Prea departe de orice”, a comentat un utilizator.

Alții au atras însă atenția că nici apartamentele vechi din zonele centrale ale Bucureștiului nu mai sunt ieftine. Un participant la discuție a relatat că apartamente cu trei camere în blocuri construite în anii ’80, fără renovări importante, s-au vândut cu peste 190.000 de euro în zone precum Aviației, Unirii, Decebal sau Alba Iulia.

În cazul locuințelor renovate sau dotate cu centrală termică, prețurile ar fi depășit chiar 220.000 de euro.

Dezbaterea s-a extins rapid spre dilema casă la periferie versus apartament în oraș. Mai mulți utilizatori au susținut că, pentru peste 200.000 de euro, ar prefera să cumpere un teren și să construiască o casă în jurul Bucureștiului.

Problema este însă naveta.

„Și să faci naveta trei ore în fiecare zi? Traficul este îngrozitor”, a replicat un utilizator. Proprietarul apartamentului a recunoscut că analizase și varianta unui teren, dar a renunțat tocmai din cauza timpului pierdut în trafic.

Alți participanți la discuție au mers mai departe și au vorbit despre dificultatea tot mai mare a clasei de mijloc de a-și permite o locuință.

„Cu cât mai repede vom înțelege că trendul este excluderea clasei de mijloc de la a fi proprietari, cu atât mai ușor nu o să ne mai mirăm de prețuri”, a comentat un utilizator.

Prețul apartamentului din București a fost comparat și cu cele din alte capitale europene. Pe aceeași comunitate Reddit, un apartament de 101 metri pătrați din Atena ar fi fost cumpărat cu 200.000 de euro, iar la Lisabona un cumpărător a plătit 270.000 de euro pentru prima sa locuință.

În suburbia Berlinului, o locuință de 72 de metri pătrați a costat 175.000 de euro, în timp ce la Viena un apartament cu patru camere, balcon și bucătărie separată, amplasat într-o zonă centrală, a fost cumpărat cu 525.000 de euro.

La Praga, prețurile relatate de utilizatori sunt și mai mari: un cuplu a plătit 460.000 de euro pentru un apartament de 83 de metri pătrați.

Pe de altă parte, diferențele din interiorul Bucureștiului rămân foarte mari. În mai 2026, un alt român relata că a cumpărat un apartament de 62 de metri pătrați cu 95.000 de euro, iar în iulie un cuplu anunța achiziția unui apartament cu patru camere și aceeași suprafață, în zona Apusului, pentru 79.000 de euro.

Cazul apartamentului de 208.000 de euro arată cât de puternic s-au schimbat percepțiile asupra prețurilor locuințelor din București. Pentru unii, suma este „nebunie curată”. Pentru alții, este pur și simplu noua realitate a pieței imobiliare.

Situația din București este relevantă și pentru cumpărătorii din Republica Moldova, în condițiile în care prețurile apartamentelor din Chișinău au crescut puternic în ultimii ani.

La începutul anului 2026, prețul mediu al locuințelor din capitală era estimat la aproximativ 1.700–1.900 de euro pentru un metru pătrat, nivel aflat la maxime istorice.

Potrivit datelor Acces Imobil, prețul mediu a ajuns la circa 1.720 de euro/mp la sfârșitul anului 2025, față de aproximativ 1.070 de euro/mp în 2023. Astfel, în numai doi ani, scumpirea a fost de peste 60%.

Raportat la această medie, un apartament de 79 de metri pătrați în Chișinău ar costa teoretic aproximativ 136.000 de euro, iar la un nivel de 1.900 de euro/mp ar ajunge la circa 150.000 de euro. În blocurile noi și în zonele mai scumpe ale capitalei, însă, prețurile pot urca semnificativ peste medie.