Un nou studiu realizat în Iran sugerează că depresia și anxietatea pot fi influențate de schimbul de bacterii orale între parteneri, în special în cuplurile proaspăt căsătorite. Potrivit cercetării, partenerii sănătoși ai unor persoane care suferă de depresie și insomnie prezintă, după doar șase luni de conviețuire, modificări ale microbiomului oral și semne crescute de tulburări psihice.

Studiul a fost publicat în revista Exploratory Research and Hypothesis in Medicine și ar putea rescrie modul în care este abordată sănătatea mintală în cadrul relațiilor de cuplu.

Cercetarea a implicat 536 de persoane (268 de cupluri) recrutate din două clinici private de somn din Teheran, între februarie și octombrie 2024. În fiecare cuplu, unul dintre parteneri suferea de ceea ce cercetătorii au numit „fenotip depresie-anxietate”, caracterizat prin simptome de depresie, anxietate și probleme de somn. Ceilalți parteneri erau considerați clinic sănătoși la începutul studiului.

După șase luni de conviețuire, partenerii inițial sănătoși au prezentat scoruri semnificativ mai mari la testele standardizate pentru depresie, anxietate și calitatea somnului. În plus, analizele de salivă au arătat creșteri ale nivelurilor de cortizol, hormonul stresului.

Cele mai notabile schimbări au fost identificate în microbiomul oral al partenerilor sănătoși, care a început să semene tot mai mult cu cel al partenerilor afectați. Analiza ADN a evidențiat o creștere a unor bacterii asociate cu tulburări neuropsihice, precum Clostridia, Veillonella, Bacillus și Lachnospiraceae.

Aceste bacterii, potrivit cercetărilor anterioare, pot afecta funcționarea creierului prin compromiterea barierei hematoencefalice sau prin așa-numita „axă oral-microbiotă-creier”, un mecanism de comunicare între cavitatea bucală și sistemul nervos central.

Un aspect interesant al studiului este impactul diferențiat în funcție de gen. Femeile participante au prezentat schimbări mai accentuate, atât în compoziția bacteriană a gurii, cât și în simptomele psihologice, comparativ cu bărbații.

Autorii studiului au menționat că interacțiunile intime — precum sărutul sau împărțirea tacâmurilor — pot facilita schimbul de bacterii. Deși multe dintre aceste bacterii sunt inofensive sau benefice, unele pot avea efecte negative asupra sănătății mintale.

Cercetarea se alătură altor studii recente care sugerează că sănătatea psihică ar putea fi influențată de microbiom. În studii pe animale, comportamente depresive au fost induse la șoareci prin transplant de bacterii intestinale provenite de la animale depresive.

Consecințele acestor descoperiri ar putea fi semnificative pentru domeniul psihiatriei. Tratamentele ar putea necesita o abordare mai largă, axată nu doar pe individ, ci și pe partener sau chiar pe întregul mediu conjugal.

Cu toate acestea, studiul are limitări. Nu au fost analizate influențele altor factori, cum ar fi dieta comună, stresul de cuplu sau nivelul de intimitate. De asemenea, eșantionul a fost compus exclusiv din cupluri iraniene vorbitoare de persană, ceea ce limitează aplicabilitatea globală a concluziilor.

Participanții știau că sunt monitorizați, ceea ce poate influența răspunsurile la chestionarele de sănătate mintală. În plus, diagnosticele nu au fost stabilite clinic, ci pe baza unor scoruri din chestionare validate.

Studiul a fost finanțat dintr-o donație privată și aprobat de comisia de etică a Fundației Naționale pentru Știință din Iran. Publicat în aprilie 2025, studiul ar putea deschide calea spre noi tratamente, cum ar fi utilizarea de probiotice personalizate sau terapii microbiotice pentru cupluri. În același timp, el subliniază ideea că sănătatea mintală este un fenomen colectiv, nu doar individual.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anxietate #depresie #sarut

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.