Cum ar fi dacă fierberea apei ar putea fi mai rapidă și mai economică din punct de vedere energetic? Ar aduce beneficii multor procese industriale, inclusiv majorității centralelor de generare a energiei electrice, multor sisteme de producție chimică și chiar sistemelor de răcire pentru electronice.

Oamenii de știință de la MIT au conceput o metodă pentru a face tocmai asta, potrivit unui comunicat de presă al instituției. Cercetătorii au găsit o modalitate de a îmbunătăți în același timp cei doi parametri cheie care sunt propice procesului de fierbere, coeficientul de transfer de căldură (HTC) și fluxul critic de căldură (CHF).

Aceasta este o evoluție destul de mare, deoarece, în general, există un compromis între cei doi, așa că orice lucru care îmbunătățește unul dintre acești parametri tinde să-l înrăutățească pe celălalt, scrie Interesting Engineering.

Cum a fost eficientizată fierberea apei?

„Ambii parametri sunt importanți, dar îmbunătățirea ambilor parametri simultan este oarecum dificilă, deoarece au un compromis intrinsec. Dacă avem multe bule pe suprafața de fierbere, înseamnă că fierberea apei este foarte eficientă, dar dacă avem prea multe, ele se pot uni, ceea ce poate forma o peliculă de vapori pe această suprafață”, a spus dr. Youngsup Song, coautor al studiului.

Acea peliculă introduce rezistență la transferul de căldură de la suprafața fierbinte către apă. „Dacă avem vapori între suprafață și apă, aceștia împiedică eficiența transferului de căldură și scad valoarea CHF”, a adăugat el.

Așadar, cum au realizat cercetătorii un proces de fierbere mai economic și mai rapid? Prin adăugarea unei serii de cavități (adâncituri) microscopice pe o suprafață, controlând modul în care se formează bulele pe acea suprafață. Acest lucru a menținut bulele fixate în mod eficient în cavități și a împiedicat răspândirea lor într-o peliculă rezistentă la căldură.

Microcavitățile au fost apoi poziționate la distanțele ideale pentru a optimiza acest proces.

Descoperirea nu este încă gata pentru a fi pusă în practică

„Acele microcavități definesc poziția în care apar bule. Iar separând cavitățile cu 2 milimetri, separăm bulele și minimizăm coalescența acestora”, a explicat Song.

Munca a fost până acum promițătoare, dar Evelyn Wang, profesoară de inginerie la MIT și coautoare a studiului, a susținut că a avut loc în condiții de laborator la scară mică.

„Aceste tipuri de structuri pe care le facem nu sunt menite să fie folosite în forma actuală”, a explicat ea, ci mai degrabă au fost folosite pentru a demonstra că un astfel de sistem poate funcționa.

Acum, echipa se concentrează pe găsirea unor modalități suplimentare de a crea aceste tipuri de texturi de suprafață care să poată fi utilizate la dimensiuni practice.

#apa #cercetatori #energie electrica #fierbere

După votul din Guvern, premierul Vasile Tofan a venit marți, 22 septembrie, în Parlamentul Republicii Moldova pentru a cere instituirea stării de urgență în sectorul energetic și hidrologic pentru 60 de zile începând cu data de 26 septembrie.

„Acum două luni eram în acest parlament, la această tribună și vă rugam să ne dați un vot de încredere. Astăzi este a doua oară când sunt aici, mi-aș fi dorit să fiu în alte circumstanțe, dar și astăzi venim aici pentru a cere un vot de încredere, pentru a susține propunerea de a declara pentru 60 de zile starea de urgență în sectoarele energetic și hidrologică”.

„Prefer să venim astăzi în Parlament, să explicăm transparent riscurile și să fim pregătiți, decât să ajungem în ianuarie într-o situație în care avem nevoie de aceste instrumente și nu le avem la dispoziție. Sper ca peste 60 de zile să putem spune că multe dintre aceste instrumente – ideal toate, nici nu a fost nevoie să fie folosite. Asta ar fi rezultatul cel mai bun. Dar pregătirea pentru o criză nu începe atunci când se stinge lumina, se oprește pompa sau dispare motorina de la stație. Începe atunci când criza nu a lovit încă în plină forță – începe astăzi. De aceea, Guvernul solicită sprijinul Parlamentului pentru declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic”, mai explică premierul Tofan.

Urmăriți ședința Parlamentului în direct pe RLIVE.MD sau Realitatea TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, șefa statului a declarat anterior că Republica Moldova se confruntă cu riscuri atât în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, cât și situația resurselor de apă. Potrivit Maiei Sandu, țara este puternic dependentă de importuri, iar pe piețele internaționale au crescut prețurile și au apărut probleme de aprovizionare.

Prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro pentru un MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.

Maia Sandu a menționat și perturbările rutelor internaționale de transport al gazelor lichefiate, inclusiv situația din strâmtorile Hormuz și Bab al-Mandab, precum și atacurile asupra infrastructurii petroliere din regiune.

O altă problemă este situația hidrologică. Potrivit președintei, aportul de apă în lacul de acumulare Novodnestrovsk a ajuns la un nivel foarte scăzut. În perioada 1–20 septembrie, debitul de intrare a fost, în medie, de 23 de metri cubi pe secundă, față de aproximativ 100–120 de metri cubi pe secundă în mod obișnuit pentru această perioadă.

În același timp, Republica Moldova și-a majorat capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile. Potrivit șefei statului, ponderea acesteia în consumul total a crescut de la 3% la aproximativ 22%, iar capacitatea de stocare a ajuns la 210 MWh. Pentru acoperirea orelor de vârf ar fi necesară însă o capacitate de 600–1.000 MWh.

În urma ședinței CNS, autoritățile au stabilit mai multe măsuri pentru pregătirea sezonului rece. Printre acestea se numără elaborarea unor planuri pentru diferite scenarii de criză, asigurarea capacităților de import și a unor rute alternative pentru energia electrică, precum și utilizarea, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România.

De asemenea, autoritățile vor urmări maximizarea capacității comerciale la frontiera dintre România și Republica Moldova și vor crea rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții în cazul unor avarii. Sunt prevăzute și asigurarea stocurilor necesare de gaze, precum și constituirea treptată a unor stocuri de urgență de produse petroliere.

În prezent, în Republica Moldova este instituită stare de alertă în sectorul energetic și în domeniul hidrologic. Măsura a fost prelungită recent cu 30 de zile, pe fondul riscurilor energetice și al secetei.

Pentru sezonul rece 2026–2027, Guvernul a aprobat anterior un plan care include 52 de măsuri și scenarii pentru asigurarea continuității aprovizionării cu energie electrică, gaze, energie termică și produse petroliere.