Cererea de gaze naturale în Uniunea Europeană a fost în scădere timp de doi ani consecutivi, după un declin anual de 13,3% în 2022, cererea scăzând cu încă 7,4% în 2023, la 12,72 milioane terajouli anul trecut, arată datele publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Este de asemenea cel mai redus nivel al cererii de când s-a început colectarea cumulată a datelor lunare, în 2008. Reducerea vine pe fondul măsurilor cuprinse în Regulamentul (CE) nr. 1369/2022 al Consiliului privind măsurile coordonate de reducere a cererii de gaze, ca parte a planului REPowerEU de a opri dependenţa blocului comunitar de combustibilii fosili din Rusia.

Anul trecut, cei mai mari consumatori de gaze naturale din UE au redus cererea substanţial: Germania a avut o cerere de 2,96 milioane terajouli (minus 3,8% comparativ cu 2022), Italia – 2,35 milioane terajouli (minus 10%) şi Franţa – 1,36 milioane terajouli (minus 11,7%).

La nivelul UE, cererea a scăzut în 21 dintre cele 27 state membre, creşteri fiind în Finlanda (25,6%), Suedia (11,1%), Polonia (5,3%), Malta (4,5%), Danemarca (1,1%) şi Croaţia (0,8%).

Producția de gaze naturale din UE și-a continuat tendința de scădere, scăzând cu 18,6 % în 2023 față de 2022, până la 1 332 673 terajouli. Principalul producător de gaze naturale din UE, Țările de Jos, a înregistrat o scădere a producției de 35,5 %. Cu o producție de gaze naturale de 394 186 terajouli în 2023, Olanda a rămas cel mai mare producător de gaze naturale din UE, urmată de România, a cărei producție primară a fost egală cu 356 572 terajouli (o creștere de 1,4 %), și de Germania, a cărei producție primară a fost de 143 532 terajouli (o scădere de 10,7 %)

După o creștere de 4,3% în 2021, cererea de gaze naturale în Uniunea Europeană a scăzut cu 13,2% în 2022, la 13,72 milioane de terajouli, potrivit datelor publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Acesta este al treilea cel mai mic total înregistrat din 2008, când a început colectarea datelor, după minimele din 2012 (12,93 milioane terajouli) și 2014 (13,2 milioane terajouli).

Obiectivul UE a fost o reducere cu 15% a consumului de gaze între august 2022 și martie 2023, comparativ cu media din aceeași perioadă a ultimilor cinci ani consecutivi, pentru a stopa dependența blocului comunitar de combustibilii fosili din Rusia.

Între august 2022 și martie 2023, consumul de gaze naturale al UE a scăzut cu 17,7%, comparativ cu media consumului de gaze înregistrată în aceleași luni (august – martie) între 2017 și 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cerere #Eurostat #gaze naturale #UE

Fosta ambasadoare a Republicii Moldova în Norvegia, Liliana Guțan, și-a exprimat profunda tristețe după aflarea veștii despre decesul Regelui Harald al V-lea.

„Cu inima grea am aflat despre trecerea în neființă a Majestății Sale Regele Harald al V-lea”, a transmis Liliana Guțan.

Fosta ambasadoare a rememorat cei trei ani în care a reprezentat Republica Moldova la Oslo și a vorbit despre căldura și buna dispoziție cu care a fost primită de monarhul norvegian.

”Timp de trei ani am avut privilegiul de a reprezenta Moldova la Oslo, iar căldura și buna dispoziție cu care Majestatea Sa m-a primit – culminând cu prima vizită de stat efectuată vreodată de un președinte al Republicii Moldova, pe care am avut onoarea să o co-organizez – rămân printre cele mai dragi amintiri ale mandatului meu”, a scris Guțan.

În mesajul său, diplomata a transmis condoleanțe Reginei Sonja, Regelui Haakon, întregii familii regale, precum și poporului norvegian: „Fie-i țărâna ușoară. Gândurile și cele mai profunde condoleanțe ale mele se îndreaptă către Majestatea Sa Regina Sonja, Majestatea Sa Regele Haakon, întreaga Familie Regală și poporul Norvegiei”.

Regele Harald al V-a al Norvegiei s-a stins din viață la vârsta de 89 de ani, a anunțat vineri Palatul Regal. După 35 de ani de domnie, Harald va fi succedat de fiul său, Haakon.