Cererea mondială de cărbune este prognozată să crească cu 1,2% în 2026, ajungând la un nivel record de 8,94 miliarde de tone, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), care explică această creșterea neașteptată prin prețurile mai mari la gaze naturale, după perturbarea transporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Ormuz, transmite EFE, notează Agerpres.

Chiar dacă în prezent practic nicio livrare de cărbune nu trece prin Strâmtoarea Ormuz, conflictul din Orientul Mijlociu a avut un impact indirect asupra pieței, reducând drastic livrările de GNL prin strâmtoare și crescând prețurile la gazele naturale, conform unei evaluări a situației pe piața cărbunelui la jumătatea anului, publicate joi de AIE.

Creșterea cererii de cărbune reprezintă o inversare a previziunilor anterioare ale agenției cu sediul la Paris, care arătau o ușoară scădere a cererii globale de cărbune în acest an. În țările cu centrale electrice atât pe gaz, cât și pe cărbune, creșterea prețurilor la gaze încurajează o utilizare mai mare a cărbunelui pentru generarea de energie electrică, conform ultimei actualizări a AIE. Această dinamică duce la creșterea consumului de cărbune în Europa, Japonia, Coreea de Sud, China și alte piețe comparativ cu previziunile anterioare, iar efectul ar putea dura până în 2027, deși modul cum evoluează situația în Strâmtoarea Ormuz va fi crucială.

„Multe depind de redresarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz”, subliniază AIE în raportul său.

Dacă livrările de GNL se redresează și prețurile gazelor revin la nivelurile de dinainte de conflict, cererea globală de cărbune ar putea scădea anul viitor. În schimb, dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă transporturilor de GNL, consumul de cărbune ar putea crește și mai mult.

Revenirea cererii de cărbune vine în pofida faptului că producția globală de cărbune va scădea în 2026, după ce a atins un nivel record în 2025, chiar dacă va rămâne peste pragul de nouă miliarde de tone pentru al treilea an consecutiv.

Principala cauză a scăderii producției este situația din China, cel mai mare producător mondial, unde inspecțiile de siguranță efectuate în urma unui grav accident minier din luna mai au dus la o reducere semnificativă a producției. Oferta mai mică de cărbune a Chinei contribuie la reducerea decalajului dintre producție și consum și ar trebui să contribuie la o reducere a stocurilor globale mari de cărbune acumulate în ultimii ani.

Pentru 2027, AIE prognozează o ușoară redresare a producției globale de cărbune, impulsionată în principal de o revenire a producției chineze.

Creșterea prețurilor la gaze nu este singurul factor care stimulează cererea de cărbune, potrivit AIE. De asemenea, China folosește mai mult cărbune pentru producția de substanțe chimice din cauza prețurilor ridicate la petrol, în timp ce un fenomen meteo El Nino deosebit de puternic ar putea crește nevoia de producție de energie electrică la unii dintre principalii consumatori asiatici.

Per total, combinația dintre o cerere internațională mai mare decât se aștepta și o ofertă mai restrânsă pune presiune asupra prețurilor cărbunelui la nivel mondial, concluzionează AIE în raportul său.

Agenția Internațională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Organizația a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 – 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cerere globală #criză cărbune

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră că riscul sanitar în Europa este deocamdată „foarte scăzut” după ce o angajată a unui institut de cercetare a agenţilor patogeni periculoşi din Siberia, în estul Rusiei, a decedat în urma unui posibil caz de ciumă pneumonică, transmite marţi agenţia de presă EFE.

„Evaluarea iniţială a riscului, realizată de OMS pe baza informaţiilor disponibile, estimează că acesta este «între moderat şi scăzut» în Irkutsk (regiunea siberiană unde a fost înregistrat cazul), «scăzut» pentru Rusia în ansamblu şi «foarte scăzut» pentru Europa”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al agenţiei, Christian Lindmeier.

Purtătorul de cuvânt a adăugat, în cadrul unei conferinţe de presă, că OMS „monitorizează îndeaproape” situaţia, „depunând eforturi pentru a informa celelalte ţări”, transmite Digi24.

OMS a fost informată de către autorităţile ruse cu privire la decesul, survenit la data de 2 octombrie, al angajatei laboratorului, deşi a precizat că, deocamdată, cauza morţii nu a fost confirmată oficial. Se aşteaptă să se stabilească dacă ciuma pneumonică a fost cauza decesului. Lindmeier a precizat că laboratorul „studiază agenţi patogeni periculoşi, inclusiv ciuma, într-o regiune din Siberia unde aceasta apare în mod natural la animalele sălbatice”.

Reprezentantul OMS a adăugat că autorităţile ruse au identificat toate persoanele care au intrat în contact cu victima, precizând că acestea sunt monitorizate şi că, deocamdată, nu au prezentat simptome.

„Pe baza informaţiilor neoficiale disponibile, riscul pentru sănătatea publică a populaţiei generale pare redus”, a subliniat Lindmeier.

Guvernul Statelor Unite a emis duminică, 4 octombrie, o alertă cu privire la acest caz, la care Kremlinul a răspuns a doua zi cu un apel la calm şi la luarea în considerare exclusiv a informaţiilor furnizate de serviciul rus pentru protecţia consumatorilor. Acesta a dat asigurări că este vorba de o „pneumonie cu o etiologie necunoscută”. Potrivit media ruse, autorităţile au carantinat mai multe spitale din Irkutsk, inclusiv un centru pediatric, din cauza suspiciunilor de ciumă pneumonică, informaţie neconfirmată de OMS.