Compania care a dezvoltat vaccinul anti-COVID împreună cu Pfizer

BioNTech a devenit unul dintre cele mai cunoscute nume ale industriei farmaceutice în timpul pandemiei. Compania germană și Pfizer au dezvoltat vaccinul Comirnaty, bazat pe tehnologia ARN mesager.

În decembrie 2020, Comirnaty a devenit primul vaccin împotriva COVID-19 care a primit autorizație de punere pe piață în Uniunea Europeană, după evaluarea Agenției Europene pentru Medicamente.

Cererea pentru vaccinurile anti-COVID ale BioNTech a scăzut însă considerabil față de perioada pandemiei. Compania a raportat venituri de 223,7 milioane de euro în prima jumătate a anului 2026, față de 443,6 milioane de euro în perioada similară din 2025, scăderea fiind atribuită în principal cererii mai reduse pentru vaccinurile împotriva COVID-19.

BioNTech pariază acum pe tratamentele împotriva cancerului

În primele șase luni din 2026, BioNTech a raportat o pierdere netă de 1,35 miliarde de euro, comparativ cu 802,4 milioane de euro în aceeași perioadă din anul precedent. În același timp, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare au depășit 1,1 miliarde de euro.

Strategia companiei vizează transformarea BioNTech într-o companie biofarmaceutică cu mai multe produse până în 2030, oncologia ocupând un loc central. Grupul dezvoltă mai multe programe pentru tratamentul cancerului, inclusiv imunoterapii bazate pe ARN mesager și alte clase de medicamente oncologice.

Consolidarea capacităților de producție ar urma să contribuie la finanțarea acestei schimbări de direcție. BioNTech estima în mai că măsurile de eficientizare ar putea genera, după implementarea completă în 2029, economii recurente de aproximativ 500 de milioane de euro anual.

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.