Termenul în care șomerii pot să nu se prezinte la subdiviziunile teritoriale ale Agenția Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) se reduce la jumătate. Cererile de acordare a statutului vor putea fi depuse și online, iar persoanele aflate în căutarea serviciului se vor putea înregistra și scoate de la evidența structurilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și prin intermediul echipelor mobile, care se vor deplasa în localitățile rurale din raioanele țării.

Pentru a solicita online statul de șofer, moldovenii vor trebui să acceseze platforma https://e-iss.anofm.md/. Totodată, ei pot solicita suportul specialiștilor din cadrul centrelor unificate de prestare a serviciilor publice.

„Perioada în care șomerul poate să nu se prezinte la subdiviziunea teritorială unde este înregistrat a fost redusă de la 60 la 30 de zile calendaristice de la ultima vizită. Șomerii care nu vor respecta acest termen, cu excepția celor antrenați în măsurile de formare profesională, vor fi excluși de la evidența structurii teritoriale de ocupare a forței de muncă.Adițional, a fost revizuit termenul de înregistrare repetată cu statut de șomer, acesta fiind mărit de la 3 la 6 luni.”, transmite Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Persoana care deține statutul de șomer are dreptul să lipsească nemotivat de la cel mult 15% din numărul total de ore prevăzute în cadrul cursurilor de formare profesională sau de instruire la locul de muncă, iar dacă depășește acest termen, va fi nevoit să restituie cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea lecțiilor.

„Modificări au fost efectuate și la alte proceduri privind măsurile de ocupare a forței de muncă, cum ar fi subvenționarea locurilor de muncă, adaptarea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități, inițierea unei afaceri, proiectele de inițiative locale”, precizează reprezentanții Ministerului Muncii.

Ajustările aprobate au drept scop reducerea numărului persoanelor cu statut de șomer și sporirea interesului acestora de a se încadra în câmpul muncii, precum și țintirea mai bună a serviciilor și măsurilor destinate șomerilor și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, notează autoritățile. Noile reglementări intră în vigoare pe 31 ianuarie 2024.

#ANOFM #cereri #inregistrare #online #șomeri

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.