În funcție de evoluția indicatorilor epidemiologici, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică ar putea lua decizia introducerii obligativității deținerii certificatului COVID-19 la locul de muncă. Potrivit coordonatorului campaniei de imunizare în Republica Moldova, Ninel Revenco, în acest sens este examinată experiența statelor europene, care demonstrează o creștere considerabilă a ratei de vaccinare la nivel național, odată cu obligativitatea deținerii certificatului verde la locul de muncă.

Potrivit specialiștilor în domeniul imunizării, obligativitatea deținerii certificatului verde pentru angajații sectorului public și privat, certificat care să confirme fie vaccinarea cu schema completă, fie rezultatul negativ al testului, fie trecerea prin boală, ar spori considerabil vaccinarea în rândul populației adulte.

„Discutăm oportunitatea acestei măsuri și ne conducem de experiența altor țări. Franța a introdus acest certificat în luna august și, în pofida demonstrațiilor care au fost organizate de antivacciniști, rata de imunizare a crescut considerabil. Portugalia are o experiență extraordinară în acest sens, țara este complet imunizată. Noi avem un sigur scop, să salvăm cetățenii, dar decizia va fi luată în funcție de indicatorii epidemiologici”, a spus coordonatorul campaniei de imunizare, Ninel Revenco, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, scrie IPN.MD

Potrivit specialiștilor, introducerea obligativitatea deținerii certificatului verde pentru a avea acces în unitățile HORECA, a demonstrat eficiența acestei măsuri, înregistrându-se o creștere a numărului persoanelor vaccinate. De asemenea, este de datoria fiecărui șef de instituție de a încuraja procesul de vaccinare în rândul angajaților, spun medicii.

„Vaccinarea nu este doar problema mea ca și conducător de instituție medicală, ci este problema oricărui conducător din orice domeniu de activitate. De la ultimele restricții de acces, s-au activizat mai multe instituții care ne cer ajutorul pentru a-i informa pe angajați despre avantajele imunizării. De exemplu, instituțiile bancare care au peste 2 mii de angajați și au o rată de vaccinare destul de bună, de peste 60%. Asta înseamnă că mulți conducători de instituții își dau bine seamă că vaccinarea înseamnă posibilitatea de a activa fără probleme”, a spus șefa Asociației Medicale Teritoriale Buiucani, Liliana Iașan.

Potrivit ultimei decizii CNESP, este recomandată atingerea nivelului de vaccinare de 95% până pe 1 decembrie pentru următoarele categorii de angajați: personalul instituțiilor medico-sanitare publice și private, instituțiilor socio-medicale și instituțiilor de reabilitare/recuperare/balneosanatoriale, personalul centrelor de plasament pentru copii, personalul centrelor de plasament pentru vârstnici, personalul unităților poștale și bancare care interacționează nemijlocit cu clienții. De asemenea, este recomandată vaccinarea angajaților structurilor Ministerului Afacerilor Interne și ai Serviciului Vamal, angajaților autorităților publice centrale și locale, ai Agenției Servicii Publice, dar și vaccinarea angajaților din domeniul HORECA.

#certificat vaccinare #Covid

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.