La 19 septembrie curent, CESE (Comitetul Economic și Social European) a decis să implice reprezentanți ai societății civile a țărilor candidate la UE în activitatea consultativă a Comitetului prin numirea „membrilor candidati la extindere (ECM)”. CESE devine prima instituție a UE care a luat o astfel de inițiativă și și-a deschis porțile țărilor candidate, facilitând integrarea lor progresivă și concretă în UE.

O prioritate politică a președintelui CESE, Oliver Röpke, inițiativa a fost primită pozitiv de Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul European și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), precum și de alți actori relevanți.

„Țările candidate la UE au nevoie de mai mult decât cuvinte goale. Au nevoie de acțiuni concrete. Astăzi, CESE ia o decizie importantă, arătându-le că suntem un partener credibil, unul care își poate îndeplini promisiunile. este un moment cu adevărat istoric și salut sprijinul acestei Camere, al comisarului Várhelyi și al altor parteneri din UE, pentru a transforma această prioritate politică a mea în acțiune. Acum vom colabora mai strâns ca niciodată cu societatea civilă din țările candidate, astfel încât membrii candidați la extindere își pot începe activitatea începând cu 2024”, a precizat Oliver Ropke.

Potrivit instituției, membrii candidați la extindere (ECM) își vor începe activitatea de consiliere începând cu 2024, participând la întregul ciclu de viață al unui aviz CESE. O primă sesiune plenară dedicată a CESE este prevăzută pentru iulie 2024. Obiectivul Plenului ar fi să facă un bilanț al punerii în aplicare a inițiativei și să efectueze „un control al stării de sănătate a drepturilor omului și a democrației”, precum și a condițiilor pentru societatea civilă în ţările candidate. ECM-urile ar oferi contribuții pentru avizele CESE, care se concentrează pe probleme de o importanță deosebită pentru țările candidate și procesul de extindere.

„Prin această participare, grupurile societății civile din țările candidate vor putea vedea direct cum funcționează dialogurile civile și sociale europene și vor putea folosi aceste principii la nivel național. Ei vor avea, de asemenea, oportunitatea de a înțelege mai bine viitoarele legi ale UE la care vor trebui să se alinieze normelor naționale. La rândul lor, avizele CESE vor reflecta mai bine provocările și prioritățile cu care se confruntă țările candidate în domenii importante de politică și vor beneficia de expertiza lor”, mai comunică CESE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare la UE #CESE #Republica Moldova #Uniunea Europeana

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.