Lipsa unui edificiu mai mare pentru Autoritatea Națională pentru Cetățenie din România, numărul insuficient de angajați, dar și restanțele acumulate în perioada pandemiei de COVID-19, afectează grav procesul de redobândire a cetățeniei române. De această părere este ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă.

„Sunt restanțe acumulate, întârzieri care s-au adunat pe perioada pandemiei COVID. Știu că procesul s-a accelerat, dar sunt dosare care ridică semne de întrebare, soluționarea cărora ia mult timp. Magistrații care lucrează la Autoritatea Națională pentru Cetățenie nu sunt mulți.

Eu am fost nu o singură dată la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, i-am ajutat să semneze și să începem negocierea unor memorandumuri de cooperare cu Agenția Servicii Publice de la Chișinău, și le-au semnat. Au o relație foarte, foarte bună și o intensitate a cooperării mult mai mare decât acum patru ani. Multe impedimente au fost soluționate, dar în continuare, e nevoie probabil și de un sediu mult mai spațios pentru Autoritatea Națională pentru Cetățenie. Dosarele care trebuie să fie soluționate, din cauza spațiilor limitate, se află chiar pe holurile Autorității Naționale pentru Cetățenie”, a spus ambasadorul.

În cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, ediția de vineri, 13 iunie curent, difuzată la RLIVE TV, diplomatul a spus că toată conducerea Autorității lucrează cu mult spor și că este „dornică să ajute” cetățenii noștri.

„Eu am avut o relație foarte bună și cu precedenta președinta Autorității Naționale pentru Cetățenie și cu actualul președinte. Sunt oameni dedicați ca să accelereze procesul de redobândire a cetățeniei pentru cetățenii Republici Moldova.

Care e numărul exact a celor care au redobândit cetățenia? Peste 1.300.000 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova au cetățenia României. Vă asigur, acești oameni lucrează, sunt dornici să ajute cetățenii Republicii Moldova, dar staff-ul trebuie suplinit și de asemenea, eu cred că și un spațiu modern nu le-ar strica”, a conchis Victor Chirilă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Recent, președintele Nicușor Dan, a promis implicare personală în procesul de redobândire a cetățeniei române, după formarea noului guvern și a vorbit despre posibile soluții digitale pentru accelerarea procedurilor.

Datele statistice arată că fiecare al patrulea cetăţean al Republicii Moldova deţine şi cetăţenia română. Menționăm aici că procedura de redobândire a cetățeniei române este gratuită. Totuși, se plătește o singură taxă de 90 de lei (românești) la finalul procedurii.

De ce durează atât de mult obținerea cetățeniei române? Șeful ANCR: Cantitatea este copleșitoare

#ambasador #cetatenie #Moldova #Romania #Victor Chirilă

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.