Lipsa unui edificiu mai mare pentru Autoritatea Națională pentru Cetățenie din România, numărul insuficient de angajați, dar și restanțele acumulate în perioada pandemiei de COVID-19, afectează grav procesul de redobândire a cetățeniei române. De această părere este ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă.

„Sunt restanțe acumulate, întârzieri care s-au adunat pe perioada pandemiei COVID. Știu că procesul s-a accelerat, dar sunt dosare care ridică semne de întrebare, soluționarea cărora ia mult timp. Magistrații care lucrează la Autoritatea Națională pentru Cetățenie nu sunt mulți.

Eu am fost nu o singură dată la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, i-am ajutat să semneze și să începem negocierea unor memorandumuri de cooperare cu Agenția Servicii Publice de la Chișinău, și le-au semnat. Au o relație foarte, foarte bună și o intensitate a cooperării mult mai mare decât acum patru ani. Multe impedimente au fost soluționate, dar în continuare, e nevoie probabil și de un sediu mult mai spațios pentru Autoritatea Națională pentru Cetățenie. Dosarele care trebuie să fie soluționate, din cauza spațiilor limitate, se află chiar pe holurile Autorității Naționale pentru Cetățenie”, a spus ambasadorul.

În cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, ediția de vineri, 13 iunie curent, difuzată la RLIVE TV, diplomatul a spus că toată conducerea Autorității lucrează cu mult spor și că este „dornică să ajute” cetățenii noștri.

„Eu am avut o relație foarte bună și cu precedenta președinta Autorității Naționale pentru Cetățenie și cu actualul președinte. Sunt oameni dedicați ca să accelereze procesul de redobândire a cetățeniei pentru cetățenii Republici Moldova.

Care e numărul exact a celor care au redobândit cetățenia? Peste 1.300.000 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova au cetățenia României. Vă asigur, acești oameni lucrează, sunt dornici să ajute cetățenii Republicii Moldova, dar staff-ul trebuie suplinit și de asemenea, eu cred că și un spațiu modern nu le-ar strica”, a conchis Victor Chirilă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Recent, președintele Nicușor Dan, a promis implicare personală în procesul de redobândire a cetățeniei române, după formarea noului guvern și a vorbit despre posibile soluții digitale pentru accelerarea procedurilor.

Datele statistice arată că fiecare al patrulea cetăţean al Republicii Moldova deţine şi cetăţenia română. Menționăm aici că procedura de redobândire a cetățeniei române este gratuită. Totuși, se plătește o singură taxă de 90 de lei (românești) la finalul procedurii.

De ce durează atât de mult obținerea cetățeniei române? Șeful ANCR: Cantitatea este copleșitoare

#ambasador #cetatenie #Moldova #Romania #Victor Chirilă

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.