Cetățenii din Cuba și Ecuador vor avea nevoie de vize, ca să vină în Moldova. Decizia urmează să fie aprobată la ședința de pe 12 februarie a cabinetului de miniștri.

În același timp, pentru cetățenii Indiei și Egiptului, deținători ai pașapoartelor diplomatice, va fi exclusă obligativitatea deținerii unei vize, pentru acces pe teritoriul Moldovei.

În cazul Ecuadorului, acordul privind liberalizarea călătoriilor a fost denunțat. Autoritățile din Cuba nu au respectat principiul reciprocității și nu exclus vizele pentru moldoveni, după ce Guvernul din Moldova a decis că persoanele originare din acest stat pot ajunge fără vize în țara noastră.

„De asemenea, MAE comunică faptul că, la 3 aprilie 2014 la nivelul Uniunii Europene (UE) a fost semnată decizia cu privire la liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova, care a intrat în vigoare la 28 aprilie 2014. Astfel, prin optica dialogului politic cu Uniunea Europeană, Comisia Europeană recomandă statelor care beneficiază de regim liberalizat de vize cu această organizație să-și alinieze politicile sale în domeniul vizelor la politicile UE. În acest context, se menționează că resortisanții Republicii Cuba nu beneficiază de regimul liberalizat de vize pentru a călători în statale-membre ale UE”, precizează diplomații de la Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform autorităților, introducerea vizelor pentru persoanele din Ecuador și Cuba va genera venituri la bugetul de stat. Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe precizează că în perioada 2019 – 2023, 170 de cubanezi au ajuns în Moldova, iar la bugetul de stat puteau fi încasate 11.900 de euro din taxele pentru vize, un document costând 70 de euro.

În aceeași perioadă, din Ecuador în Moldova au venit 1267 de persoane. Dacă aceștia achitau vizele, statul încasa 88.690 de euro.

#calatorii #Cuba #Ecuador #Moldova #vize

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.