Cetățenii din R Moldova vorbesc la telefoanele mobile cu 6,4% mai mult decât anul trecut

De la începutul acestui an, cetățenii din R Moldova au vorbit cu cu 6,4% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, informează Realitatea.md. Astfel, volumul traficului de voce în rețelele mobile a crescut, față de aceeași perioadă a anului 2020, depășind cifra de 1,6 mld. minute.

„Traficul în rețelele proprii a crescut cu 2,4% și a alcătuit circa 1,2 mld. minute, traficul către rețelele fixe s-a majorat cu 15,3% și a constituit puțin peste 74 mil. minute, iar traficul către alte rețele mobile a sporit cu 22,8% și a totalizat circa 377 mil. minute.

Urmare a acestei evoluții, traficul mediu lunar per utilizator (MoU) a crescut, în comparație cu aceiași perioadă a anului trecut, cu 10,6% și a ajuns la 308 minute (cinci ore și 8 minute). În primul trimestru al anului curent, un utilizator deservit de compania Orange Moldova a vorbit lunar la telefonul mobil în medie 344 minute, un client deservit de Moldtelecom – 316 minute și un client al Moldcell – 241 minute”, se menționează într-un raport al Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI).

Totodată, în perioada de referință, s-a înregistrat o creștere a numărului total de utilizatori (cu 0,8%), totalizând circa 4 mil.143 mii. Creșterea numărului de utilizatori a serviciilor de telefonie mobilă a fost atestată la furnizorii Moldcell (cu peste 37 mii, însumând circa 1,4 mil. ) și Moldtelecom-Unite (cu circa 36 mii, totalizând 496 mii). În același timp, compania Orange Moldova a înregistrat o scădere a bazei de abonați cu peste 38 mii, constituind peste 2,2 mil.

Din numărul total de abonați – 3,4 mil. sunt utilizatori activi ai serviciilor de telefonie mobilă, iar circa 703 mii – utilizatori pasivi. Urmare a acestei evoluții, rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă raportată la 100 de locuitori, timp de trei luni, a crescut cu 0,8 p.p. și a alcătuit 130,3%.

Aceleași date statistice arată, că volumul veniturilor realizate pe acest segment de piață a scăzut cu 7% și a alcătuit 693,3 mld. lei, iar venitul mediu lunar per utilizator activ de telefonie mobilă (ARPU) s-a diminuat, față de același trimestru al anului 2020, cu 3,3% şi a alcătuit 67,4 lei. Orange Moldova a înregistrat un ARPU de 73,3 lei, Moldtelecom-Unite – de 60,2 lei și Moldcell – de 58,4 lei.

La sfârșitul primului trimestru al anului 2021, cotele de piață ale celor trei furnizori de servicii de telefonie mobilă, în funcţie de cifra de afaceri, au fost următoarele: Orange Moldova – 64,2%, Moldcell – 28,4% şi Moldtelecom – 7,4%.

#retele mobile #ANRCETI #Telefon mobil #statistici

Din 12 octombrie 2025, Uniunea Europeană va pune în aplicare noul sistem digital de control la frontierele externe – EES (Intrare/Ieșire). Acesta vizează cetățenii din afara UE, inclusiv pe cei din Republica Moldova, și are scopul de a moderniza verificarea la frontieră, nu de a limita drepturile de circulație, susțin experții comunității WatchDog, scrie ipn.md.

Potrivit acestora, EES nu este o viză ascunsă, ci o investiție în siguranța frontierelor europene. Sistemul va permite detectarea rapidă a fraudei documentare și a șederilor ilegale, precum și o verificare uniformă pentru toți călătorii non-UE.

„Noul sistem va calcula automat zilele de ședere pe teritoriul țării fără viză, iar cetățenii vor putea să verifice online câte zile pot sta pe teritoriul UE. Prin urmare, cetățenii vor putea evita problemele legale cu privire la depășirea dreptului de ședere”, precizează Eugen Muravschi.

Potrivit expertului, bazele de date vor fi stocate în registrele tuturor statelor membre ale UE, iar implementarea sistemului aduce doar beneficii: cetățenilor nu li se limitează drepturile, nu se colectează informații suplimentare, iar procedura de trecere devine mai rapidă. De asemenea, noul sistem reprezintă un avantaj pentru polițiile de frontieră, care vor avea acces la un registru unic pentru calcularea și verificarea drepturilor de ședere.

„Această schimbare apare într-un context în care securitatea frontierelor europene a devenit parte din războiul hibrid dus de Rusia. Moscova combină atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și tentative de subminare a încrederii în instituțiile UE”, menționează un alt expert al comunității WatchDog, Andrei Curăraru.

Expertul în politici publice și securitate precizează că, una dintre temele false deja vizibile este că „Europa va închide granițele pentru moldoveni”. Potrivit lui, aceasta este o narațiune strategică, menită să descurajeze apropierea de spațiul european.

„În realitate, EES este o investiție în siguranța frontierelor. Sistemul permite depistarea rapidă a fraudei documentare și a depășirilor ilegale de ședere, dar și o verificare uniformă pentru toți călătorii non-UE”, a explicat Andrei Curăraru în contextul speculațiilor potrivit cărora implementarea acestui program ar reprezenta un mijloc de control al Uniunii Europene asupra cetățenilor țărilor terțe.

Sistemul de Intrare/Ieșire (EES), care va fi implementat la nivelul Uniunii Europene începând cu 12 octombrie, va deveni operațional inițial la Punctul de trecere a frontierei „Costești-Stânca”, de la granița dintre Republica Moldova și România. Ulterior, în termen de cel mult 170 de zile calendaristice, sistemul va fi extins treptat până la acoperirea completă a frontierei externe a UE.

Ilona Railean, ofițer de presă a Poliției de Frontieră, a declarat pentru IPN că cetățenii moldoveni care nu dețin pașaportul unei țări UE vor trece procedura unică de scanare EES doar la intrarea sau ieșirea din România. EES este un sistem aparte, care va păstra procedura standard de trecere a frontierei, dar o va simplifica.

Noul sistem de trecere a frontierei presupune un proces automatizat de scanarea documentului de călătorie, colectarea datelor biometrice – respectiv imaginea facială și amprentele digitale – și crearea unui dosar electronic individual în sistemul EES. Ilona Railean a precizat că dosarul este creat la prima trecere de frontieră. Prin urmare, cetățenii moldoveni vor beneficia ulterior de o trecere a frontierei mult mai ușoară, fiind exclusă ștampilarea pașapoartelor.