Parlamentul Republicii Moldova a votat în prima lectură proiectul de lege care până la 31 decembrie 2026, Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” va fi reorganizată. Autorii proiectului menționează că „scopul reorganizării este crearea unei entități mai eficiente din punct de vedere economic și administrativ, care să sprijine dezvoltarea infrastructurii feroviare din Moldova și să îmbunătățească calitatea serviciilor de transport”.

Conform documentului, Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” va fi reorganizată în Societatea pe Acțiuni „CFM-Infra”. Reorganizarea nu presupune un proces de privatizare și nu implică transferul controlului infrastructurii feroviare către persoane private. SA „CFM-Infra” va avea capital integral de stat, iar infrastructura feroviară va rămâne, în continuare, sub controlul statului.

„Procedura de reorganizare va include mai multe etape, printre care constituirea mecanismelor instituționale necesare implementării acesteia; inventarierea, delimitarea și evaluarea patrimoniului; realizarea măsurilor privind protecția creditorilor; asigurarea transferului drepturilor și obligațiilor, inclusiv a raporturilor de muncă etc. Urmare a reorganizării, va fi asigurat accesul la infrastructură pentru operatorii privați, în condiții de nediscriminare și transparență. Astfel, sectorul privat va putea opera trenuri proprii de marfă prin achitarea unei taxe de utilizare a infrastructurii.

Reorganizarea CFM este prevăzută în Codul transportului feroviar, adoptat de Parlament în anul 2022. Procesul de reorganizare a început cu înființarea Societății pe Acțiuni „Calea Ferată din Moldova «Pasageri și Marfă»”. Astfel, finalizarea reorganizării SA „CFM-Infra” va permite funcționarea distinctă a infrastructurii feroviare și a activității de transport, cu reguli și mecanisme de finanțare adaptate fiecăreia”, se arată în comunicatul emis de Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#calea ferată a Moldovei #parlament #prima lectura #reorganizare #vot

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, pune protestele recente din regiunea transnistreană în contextul alegerilor din Federația Rusă. Declarația a fost făcută în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, la Parlament.

„Eu, sincer, le leg în contextul alegerilor, așa-numitele alegeri din Federația Rusă, care încep mâine și până duminică”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit șefului Legislativului, protestele ar putea fi legate de încercarea administrației de facto de la Tiraspol de a demonstra că este activă și preocupată de situația din regiune.

„Așa-numitele autorități, probabil, trebuie să arate un pic de bravadă, să fie active, da, nu sunt indiferente și așa mai departe”, a spus Grosu.

În același timp, președintele Parlamentului susține că protestele nu afectează procesul de reintegrare a țării: „În rest, procesul de reintegrare merge, este ireversibil și deciziile au fost corecte”.

Mai multe proteste au avut loc, în această săptămână, la Bender. Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie „Nu genocidului poporului transnistrean”, „Transnistria este un stat autosuficient” și „Operațiunea de menținere a păcii pe Nistru trebuie să continue”. Manifestanții se opun măsurilor economice aplicate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova companiilor din regiune. Aceștia susțin că întreprinderile din stânga Nistrului ar fi pierdut aproximativ 32 de milioane de dolari în ultimii trei ani din cauza taxelor vamale aplicate de Chișinău.

Rusia va organiza începând de vineri, 18 septembrie, timp de trei zile, alegeri legislative. Alegerile parlamentare vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 și abia al doilea scrutin la nivel național după alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a fost reales.