Regele Charles al III-lea a atras atenţia joi, 30 martie curent, asupra “ameninţării” pe care invazia rusă din Ucraina o reprezintă pentru securitatea Europei şi “valorile noastre democratice”, într-un discurs istoric în faţa deputaţilor germani.

Într-un discurs profund personal și istoric, el a declarat joi în fața membrilor Bundestagului de la Berlin că “securitatea Europei a fost amenințată” și că este o “responsabilitate sacră” să se unească în sprijinul Ucrainei după invazia lui Vladimir Putin.

“Flagelul războiului s-a întors în Europa. Invazia neprovocată a Ucrainei a provocat cea mai inimaginabilă suferință asupra atâtor oameni nevinovați. Nenumărate vieți au fost distruse; libertatea și demnitatea umană au fost călcate în picioare în cel mai brutal mod. Securitatea Europei a fost amenințată, împreună cu valorile noastre democratice“, a spus suveranul britanic, aflat la prima vizită externă de la debutul domniei sale. “Însă lumea nu a stat deoparte fără a face nimic”, a adăugat suveranul britanic, subliniind “rolul major” asumat de ţara sa şi de Germania în sprijinul pentru Kiev, în special pe plan militar.

El a salutat livrările de arme grele către Ucraina ale Germaniei, o ţară profundă pacifistă după ororile nazismului şi care a ezitat mult timp să facă acest pas.

“Decizia Germania de a oferi Ucrainei un mare ajutor militar este curajoasă, importantă şi binevenită”, a spus regele Charles al III-lea. “Suntem bulversaţi de distrugerile teribile, dar putem avea curaj din unitatea noastră”, a subliniat suveranul, vorbind în germană în cea mai mare parte a timpului.

Charles al III-lea, rege din septembrie, este primul monarh care le vorbeşte în Bundestag deputaţilor germani. Aceştia l-au aplaudat îndelung.

Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a început miercuri o vizită de stat de trei zile în Germania, prima sa vizită externă după ce a fost proclamat monarh al Regatului Unit ca urmare a decesului reginei Elisabeta a II-a, devenind primul șef de stat în onoarea căruia a fost organizată o ceremonie cu onoruri militare la Poarta Brandenburg.

Suveranul britanic a fost primit la Berlin de președintele federal german Frank-Walter Steinmeier, care consideră această vizită drept un “gest european important” după ce Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană. Debutul vizitei regelui Charles al III-lea în Germania a coincis cu împlinirea, la 29 martie, a șase ani de când Marea Britanie a declanșat clauza de retragere din UE prevăzută la articolul 50 din Tratatul Uniunii.

Vizita monarhului britanic la Berlin trebuia precedată de o vizită la Paris, însă protestele masive din Franța privind reforma pensiilor susținută de Macron și adoptată de autoritățile franceze a determinat amânarea acestei călătorii care a oferit Germaniei onoarea de a fi prima destinație a noului monarh, coincizând astfel cu aceeași destinație pe care a avut-o și regina Elisabeta a II-a la ultima sa vizită de stat, în 2015, când a fost primită la Berlin de cancelarul Angela Merkel și de președintele Joachim Gauck.

#Charles al III-lea #Germania #razboi

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.