Republica Moldova își adună vocile reprezentative într-un nou eveniment de amploare dedicat viitorului european și transformării societății. „Reinvent Moldova 2.0”, organizat de Grupul Media Realitatea, va avea loc pe 30 aprilie și promite să devină o platformă majoră de dialog, inspirație și mobilizare civică.

Invitatul special al ediției din acest an este Charles Michel, unul dintre cei mai influenți lideri europeni din ultimii ani. Sub conducerea sa, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, un moment istoric pentru parcursul european al țării.

Participarea sa oferă o dimensiune internațională evenimentului și reconfirmă sprijinul european pentru Chișinău. În cadrul panelului dedicat democrației, Charles Michel va vorbi despre provocările și oportunitățile integrării europene, dar și despre lecțiile învățate în timpul mandatului său.

Charles Michel este un politician belgian care a ocupat funcția de președinte al Consiliul European între 2019 și 2024. Anterior, a fost prim-ministru al Belgia (2014–2019), devenind unul dintre cei mai tineri lideri guvernamentali din Europa la momentul respectiv. Este membru al partidului liberal francofon Mișcarea Reformatoare.

Născut în orașul Namur, în 1975, Michel a studiat dreptul și a activat ca avocat la Bruxelles. Experiența sa europeană a fost marcată de participarea la programul Erasmus în Țările de Jos, experiență pe care o descrie drept definitorie: „M-am dus acolo ca belgian și m-am întors ca european convins”.

Cariera sa politică a început devreme: a devenit deputat federal în 1999, ulterior ministru regional și federal, iar între 2006 și 2014 a fost primar al orașului Wavre. În 2014 a devenit prim-ministru al Belgiei.

În 2019, liderii europeni l-au ales în fruntea Consiliului European, funcție în care a fost reales pentru un al doilea mandat în 2022. După încheierea mandatului, Charles Michel a rămas activ pe scena internațională, fiind implicat în inițiative academice și globale, inclusiv în cadrul China Europe International Business School și al juriului Zayed Award for Human Fraternity 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Charles Michel #reinvent Moldova 2.0 #UE

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.