„Apă-Canal Chișinău” a înaintat către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) proiectul privind determinarea cheltuielilor de bază pentru anul 2025, în valoare totală de 578,6 milioane lei, în scădere față de prognoza din 2024 (651 milioane lei), scrie bani.md.

Cea mai mare parte a cheltuielilor rămâne destinată retribuirii personalului – peste 450 milioane lei, urmate de cheltuieli materiale de aproape 57 milioane lei, precum și costuri de întreținere și exploatare de circa 24,5 milioane lei.

Pentru serviciile furnizate, proiectul indică 299 milioane lei pentru apă potabilă, 195 milioane lei pentru servicii de canalizare și epurare, 9,3 milioane lei pentru energie termică, restul pentru apă tehnologică și alte activități.

Totodată, compania recunoaște pierderi masive pe rețea, 33,8% din volumul de apă captat nu ajunge la consumatori, fiind înregistrat ca pierdere tehnologică.

ANRE a publicat proiectul de hotărâre prin care stabilește cheltuielile de bază aferente activității reglementate de producere, distribuție și furnizare a energiei termice de către „Apă-Canal Chișinău”. Pentru anul 2025, acestea au fost aprobate la un nivel total de 10,8 milioane lei, structura fiind următoarea: cheltuieli materiale: 516,74 mii lei, servicii prestate de terți: 516,12 mii lei, retribuirea muncii: 9,39 milioane lei și cheltuieli administrative: 391,87 mii lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#apa-canal #cheltuieli #pierderi de apă

Premierul Vasile Tofan a recunoscut că Republica Moldova alocă o pondere importantă din Produsul Intern Brut pentru educație, însă a admis că rezultatele sistemului nu răspund în totalitate așteptărilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul ceremoniei de premiere a laureaților concursului „Pedagogul Anului 2026”, unde șeful Guvernului a vorbit despre finanțarea învățământului și problemele cu care se confruntă sectorul, transmite bani.md.

„6% din PIB este o cifră foarte mare. Din puținul pe care îl avem, o pondere foarte mare merge la învățământ”, a declarat Tofan.

Premierul a comparat nivelul cheltuielilor pentru educație din Republica Moldova cu cel din Estonia și Finlanda, susținând că aceste state alocă mai puțin de 5% din PIB pentru acest domeniu. În același timp, șeful Guvernului a admis că, în pofida resurselor investite, autoritățile nu reușesc să răspundă pe deplin așteptărilor existente în sistem.

„Știu că este o perioadă foarte grea la moment. Știu că așteptările sunt foarte mari. Știu că nu livrăm în totalitate la aceste așteptări”, a spus premierul.

Tofan a dat asigurări că educația va rămâne o prioritate pentru actuala guvernare și că ponderea cheltuielilor pentru învățământ în PIB va fi menținută. Totodată, Tofan a afirmat că investițiile în educație vor continua, fără să anunțe însă măsuri concrete prin care finanțarea actuală ar urma să fie transformată în rezultate mai bune ale sistemului de învățământ.