În ședința de astăzi, 22 iunie, Guvernul a aprobat legea scandaloasă care prejudiciază drepturile de autor și ale titularilor.

Astfel, proiectul prevede uniformizarea normelor legale din domeniul proprietății intelectuale cu referire la asigurarea respectării drepturilor; reglementarea dreptului interpreților de a obține o plată anuală suplimentară; completarea listei de drepturi patrimoniale exclusive ale interpreților și altor subiecți ale drepturilor conexe; stabilirea unor reguli unice pentru gestiunea colectivă a drepturilor de autor și conexe; limitarea comisionului de gestiune până la 30%; obligația întocmirii și publicării unui Raport anual de transparență de către organizațiile de gestiune colectivă.

„Noua lege va avea beneficii pentru toate părțile interesate din domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe. În mod special, de pe urma acestei legi vor avea de profitat autorii și titularii de drepturi de autor și conexe: va crește remunerația ce li se cuvine, ținând cont de libertatea de negociere și stabilirea tarifelor în metodologii, de mecanismul clar și echitabil cu privire la retribuția compensatorie, de recunoașterea unor noi drepturi (de exemplu, remunerația anuală suplimentară), de micșorarea comisionului de gestiune pentru organizațiile de gestiune colectivă și de noile pârghii privind accesul la orice informație ce ține de gestionarea drepturilor”, a declarat directorul AGEPI, Eugeniu Rusu în cadrul ședinței Guvernului.

Marți, 21 iuni, Bani.md a publicat un material în care se arată că prin respectiva lege prejudiciază drepturile de autor ale titularilor.

Proiectul Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe, elaborat de AGEPI contravine mai multor legi naționale, dar și la cel puțin 5 articole ale Directivei 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26.02.2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multi-teritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizare online pe piața internă (Directiva 2014/26/UE). Normele de tehnică legislativă, în cazul implementării unor norme europene, obligă AGEPI să solicită expertiza europeană calificată a asociațiilor internaționale de profil.

#drepturi de autor #Guvern #interpreti #proprietati intelectuale

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea unui control privind respectarea regimului juridic al restricțiilor și limitărilor de către șeful Inspectoratului Național de Investigații (INI), Arcadie Catlabuga.

Sesizarea a fost depusă la 11 august 2026 și viza faptul că șeful INI ar fi utilizat adresa de email guvernamentală de serviciu și semnătura electronică de serviciu într-o cerere prealabilă privind dezmințirea unor informații false și repararea prejudiciului moral. Inspectorul de integritate Ina Ropot a verificat sesizarea și a solicitat informații de la Inspectoratul General al Poliției pentru a stabili dacă instrumentele de serviciu au fost folosite în interes personal.

IGP a explicat că adresele de email cu domeniul „@igp.gov.md” sunt create pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu și sunt configurate cu datele de identificare ale angajatului. La fel, semnătura electronică este atribuită titularului pentru utilizarea în cadrul circulației electronice a documentelor instituției.

Potrivit IGP, în situații legate de activitatea de serviciu, angajatul poate utiliza emailul și/sau semnătura electronică de serviciu inclusiv pentru remedierea unor situații care ar putea afecta demnitatea profesiei sau imaginea instituției. ANI a analizat și dacă aceste instrumente pot fi considerate „simboluri oficiale” în sensul Legii privind declararea averii și a intereselor personale. Legea interzice utilizarea, în interes privat, a simbolurilor oficiale legate de exercitarea funcției publice.

În cazul lui Catlabuga, inspectorul de integritate a concluzionat însă că utilizarea emailului și a semnăturii electronice de serviciu a avut loc în contextul exercitării funcției și nu există suficiente elemente care să demonstreze că acestea au fost folosite exclusiv pentru satisfacerea unui interes personal.

ANI precizează că simbolurile corporative ale MAI sunt, între altele, drapelul, diverse cruci, medalii și insigne, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 781/2020 și înregistrate în Armorialul General prin decret prezidențial.