Chiar dacă este perioada de interdicție pentru pescuit, doi moldoveni au fost depistați cu plasele pline cu pește

Doi cetățeni ai Republicii Moldova au fost depistați în timp ce pescuiau ilegal pe apele lacului Beleu, bazin acvatic situat în aria protejată a rezervației „Prutul de Jos”. De asemenea, cei doi prindeau pește cu ajutorul plaselor, utilizarea cărora este interzisă prin lege.

Cazul a fost înregistrat în noaptea de 17 aprilie curent, când două persoane au fost observate pe direcția localității Slobozia Mare, ducând cu ei mai multe încărcături.

Potrivit reprezentanților Sectorului Poliției de Frontieră Brânza, după somarea verbală de a opri, persoanele nu s-au conformat cerințelor, iar prin eschivare au încercat să fugă de la fața locului.

La scurt timp, una dintre persoanele vizate a fost reținută, dar a manifestat un comportament agresiv și a adresat cuvinte obscene în adresa polițiștilor de frontieră. Cea de-a doua persoană a abandonat încărcătura cu plase și pește, reușind să se ascundă în localitate. Într-un final, încărcăturile și persoana reținută, care nu avea niciun act de identitate, au fost luate la Sector pentru continuarea cercetărilor.

Potrivit informațiilor, cetățeanul prins la pescuit este minor și locuitor al satului Slobozia Mare. Astfel, tânărului i-a fost înmânată citația pentru a se prezenta ulterior, împreună cu reprezentantul legal pentru audieri.â

Reprezentanții Inspectoratului pentru Protecția Mediului au fost sesizați despre incident, iar la desfacerea legăturilor, s-a stabilit că acestea conțineau 16 plase de monofilament, cu lungimea totală de 1600 metri, și aproximativ 40 kg de pește de diferite specii.

Totodată, inspectorii IPM, au întocmit act de constatare a contravenției, urmând a fi stabilit cu exactitate prejudiciul cauzat. În continuare, polițiștii de frontieră întreprind acțiuni procesuale, în vederea identificării circumstanțelor și a celeilalte persoane implicate, pentru atragerea la răspundere conform legislației.

Realitatea.md amintește că, în scopul reproducerii, protecției, restabilirii și conservării resurselor biologice acvatice, Agenția de Mediu, a stabilit perioada de prohibiție a pescuitului pentru toate obiectivele acvatice piscicole naturale din Republica Moldova, de la 1 aprilie până la 14 iunie 2021 inclusiv. Astfel, în timpul prohibiției, se interzice pescuitul și aflarea în obiectivul acvatic sau in preajma acestuia cu unelte de pescuit.

Referendumul din 20 octombrie are ca scop introducerea în Constituția Republicii Moldova a unor dispoziții care să consacre integrarea europeană drept obiectiv strategic al statului și să sublinieze identitatea europeană a poporului moldovean. Modificările nu afectează articolul 142 din Constituție, care reglementează condițiile pentru modificarea altor dispoziții constituționale, inclusiv cele referitoare la suveranitate și neutralitate, a declarat Polina Panainte, secretarul Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC) și director de program la Asociația ADEPT pentru IPN.

De asemenea, ea a mai adăugat că Uniunea Europeană nu implică nici limitarea suveranității, nici renunțarea la statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Doar în cazul unirii cu un alt stat sau al aderării la o alianță militară ar fi necesară revizuirea Constituției prin participarea a cel puțin jumătate din cetățeni.

„Suveranitatea Republicii Moldova aparține poporului, conform articolului 2 din Constituție. Acest articol nu este supus modificării prin Referendumul din 20 octombrie. Dimpotrivă, poporul, în calitate de deținător al suveranității, este invitat să se exprime cu privire la includerea în Constituție a unor prevederi ce vizează integrarea europeană, un obiectiv care a fost promovat constant de toate guvernele de la obținerea independenței”, a menționat secretarul CALC.

Polina Panainte a mai adăugat că alinierea Republicii Moldova la standardele și politicile Uniunii Europene nu este ceva nou. Din anul 1994, țara noastră a încheiat și implementat o serie de acorduri cu UE, fără să fie afectată suveranitatea statului. În 1994, Parlamentul, având majoritatea deținută de Partidul Democrat Agrar din Moldova, a ratificat Acordul de Parteneriat și Cooperare cu UE. În 2005, guvernarea Partidului Comuniștilor a semnat Planul de Acțiuni UE-Moldova, iar în 2014, Alianța pentru Integrare Europeană a ratificat Acordul de Asociere cu UE. Toate aceste etape au contribuit la integrarea europeană, fără a ridica suspiciuni cu privire la afectarea suveranității statului.

Mai mult ca atât, Constituția prevede, în articolul 8, că Republica Moldova se obligă să respecte tratatele la care este parte. Intrarea în vigoare a unui tratat internațional conținând dispoziții contrare Constituției va trebui precedată de o revizuire a acesteia. Directorul de program la Asociația ADEPT a mai spus că această prevedere, existentă de ani buni, nu a generat niciodată dezbateri privind o eventuală atingere a suveranității statului, menționează experta.

„Referendumul din 20 octombrie nu pune sub semnul întrebării suveranitatea Republicii Moldova. Dimpotrivă, integrarea europeană, ca obiectiv strategic, este o cale pe care statul nostru a urmat-o cu consecvență de-a lungul anilor, fără a compromite suveranitatea națională.

Avizul Curții Constituționale susține acest fapt, menționând că Republica Moldova va rămâne o entitate suverană, cu dreptul de a denunța tratatele internaționale atunci când nu mai dorește să fie parte la acestea, conform Convenției de la Viena din 1969. Prin urmare, cetățenii sunt încurajați să participe la referendum, fiind conștienți că suveranitatea și drepturile statului nu sunt periclitate”, a mai precizat Polina Panainte.