Deputatul Ion Chicu susține că noul program negociat cu Fondul Monetar Internațional nu aduce bani noi Republicii Moldova, ci presupune reforme și constrângeri bugetare mai dure în următorii trei ani, inclusiv reducerea deficitului și posibila extindere a aplicării TVA.

În cadrul emisiuni de la N4, Chicu a făcut apel către politicieni și formatorii de opinie să evite speculațiile și să aștepte publicarea integrală a documentului. Potrivit acestuia, din informațiile prezentate până acum rezultă că noul program nu include o componentă financiară directă, ceea ce înseamnă că Republica Moldova nu va primi credite noi de la FMI în schimbul îndeplinirii condiționalităților, transmite bani.md.

Fostul premier a afirmat că una dintre principalele obligații asumate de Guvern este reducerea deficitului bugetar de la 5,7% din PIB la 3,5% în următorii trei ani. În opinia sa, o asemenea ajustare va pune presiune pe cheltuielile publice și ar putea limita creșterea salariilor și a cheltuielilor sociale.

Chicu a atras atenția și asupra formulării privind „extinderea TVA”, despre care spune că ar putea însemna eliminarea unor facilități fiscale și majorarea cotelor reduse existente pentru anumite sectoare.

„Acolo unde cotele sunt mai mici vor fi majorate la 20%”, a declarat acesta, menționând că detaliile exacte vor putea fi analizate după publicarea memorandumului.

Totodată, deputatul a susținut că lipsa unei componente financiare nu ar fi rezultatul unei decizii politice, ci al limitărilor fiscale.

Potrivit lui, Republica Moldova ar avea deja angajamente de împrumut care acoperă necesarul de finanțare pentru următorii ani, iar spațiul bugetar disponibil nu ar permite contractarea unor credite suplimentare.

Pe de altă parte, Chicu a recunoscut că existența unui nou program cu FMI poate reprezenta un avantaj pentru Republica Moldova în raport cu investitorii și creditorii externi. El a explicat că un acord cu instituția financiară internațională poate îmbunătăți percepția agențiilor de rating și poate facilita accesul țării la finanțări externe, inclusiv prin eventuale emisiuni de eurobonduri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acord #FMI #Ion Chicu

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.