În perioada 17-24 septembrie 2026, Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar, cel mai mare festival de literatură din Republica Moldova revine la Chișinău, transformând capitala într-un spațiu internațional dedicat literaturii contemporane. Festivalul reunește scriitori, traducători, editori și cititori din țară și din străinătate pentru lecturi, dialoguri, lansări de volume și întâlniri dedicate cărții. Pe lângă programul literar, CHILL propune și evadări către film, teatru, arte vizuale, muzică, turism cultural și educație, ca accente complementare ale experienței culturale. Anul acesta CHILL devine un festival-umbrelă pentru dialogul dintre ilo – international literature festival odesa și FILIT Chișinău, care se vor întâlni în capitala Republicii Moldova, consolidând rolul acesteia ca spațiu al dialogului dintre Est și Vest și al solidarității culturale europene.

Pentru international literature festival odesa (ilo), ediția din 2026 reprezintă cea de-a patra ediție organizată în exil. După edițiile desfășurate la Batumi, București și Cracovia, ilo își continuă parcursul la Chișinău – un oraș aflat la doar câteva ore de mers cu mașina de Odesa și devenit un punct important de dialog cultural între Republica Moldova, Ucraina, România și Europa.

Parteneriatul dintre Festivalul CHILL, FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinău
și international literature festival odesa (ilo) creează o nouă rețea literară transfrontalieră, devenind astfel un instrument al dialogului european și o formă de solidaritate într-un moment în care războiul și granițele politice încearcă să fragmenteze continentul.

Discursul inaugural al festivalului va fi susținut de poetul și eseistul polonez Tadeusz Dąbrowski, care va vorbi despre rolul și responsabilitatea literaturii în secolul XXI.

Printre invitații internaționali se numără Julija Cimafiejeva (Belarus), Alhierd Bacharevič (Belarus), Radka Denemarková (Cehia), Tadeusz Dąbrowski (Polonia), Marta Czarnecka (Polonia), José Luís Peixoto (Portugalia), Andrei Kurkov (Ucraina), Lyuba Yakimchuk (Ucraina), Sergey Loznitsa (Ucraina/ Germania), Maya Dimerli (Ucraina), Taya Naydenko (Ucraina), Olena Iliasova (Ucraina), Maria Apriatova (Ucraina), Vladyslava Ilyinska (Ucraina), Mykhailo Kutsak (Ucraina), Ingo Schulze (Germania), Nestan Nene Kvinikadze (Georgia), Kim Suji Kwock (Regatul Unit), Johan Öberg (Suedia) și Alexander Rubel (Germania).

România va fi reprezentată de Cătălin Striblea, Cătălin Ștefănescu, Diana Popescu, Adrian Christescu, Eli Bădică, Răzvan Pop, Radu Paraschivescu, Dan Lungu, Victor Cobuz, Adrian Botez, Varujan Vosganian și Simona Epure.

Din Republica Moldova vor participa Adrian Lungu, Alexandru Corduneanu, Alexandru Lupușor, Anetta Dabija, Diana Mihuță, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan, Iulian Fruntașu, Ivan Pilchin, Larisa Turea, Lucica Ciocan, Maria Ivanov, Maria Pilchin, Mihaela Iorgu, Mircea V. Ciobanu, Natalia Blanari, Nicolae Negru, Olesea Galușca, Teo Chiriac, Vasile Munteanu, Virgil Botnaru, Vitalie Ciobanu, Valeria Suruceanu, Svetlana Pociumban, Valentina Iusuphodjaev, Cristina Plataș, Elena Calarașan.

Un program construit în jurul dialogului cultural

Programul CHILL este conceput ca un spațiu în care literatura circulă între orașe, limbi și forme de artă, iar fiecare eveniment deschide un nou canal de dialog între invitați, public și comunitățile culturale reprezentate. Zilele tematice ale festivalului, dedicate muzicii, filmului și teatrului, nu delimitează rigid domeniile, ci le pun în relație, astfel încât literatura să poată dialoga cu memoria, cinematografia, arhitectura, patrimoniul, jurnalismul și artele spectacolului.

Programul va debuta la Teatrul Fără Nume cu ceremonia de deschidere, discursul inaugural al lui Tadeusz Dąbrowski și de o seară literară cu Radka Denemarková și José Luís Peixoto, moderată de Diana Popescu.

În ziua dedicată muzicii (18 septembrie), literatura va fi pusă în dialog cu experiența războiului, cu memoria și cu formele contemporane de transmitere a mărturiei. Programul va include o întâlnire cu Andrei Kurkov, pornind de la volumul The Last Diary, precum și prezentări de carte semnate de Radka Denemarková și José Luís Peixoto, în dialog cu moderatori și actori din Republica Moldova și România.

Un loc central îl ocupă Trenul Literaturii, concept dezvoltat de CHILL, care conectează nu doar spații, ci și oameni, istorii și culturi. Călătoria va fi urmată de o întâlnire la Castel Mimi, dedicată temei „Chișinău – locul de întâlnire dintre Est și Vest”. Dialogul va fi moderat de Andrei Kurkov, iar printre participanți se numără Iulian Ciocan, Nestan Nene Kvinikadze, Varujan Vosganian și Marta Czarnecka.

Ziua dedicată filmului (19 septembrie) va extinde dialogul dintre literatură și cinematografie prin proiecțiile filmelor Two Prosecutors și Babyn Yar, urmate de discuții cu regizorul Sergey Loznitsa, moderate de Valentina Iusuphodjaev.

Publicul va putea participa la seri de lectură și poezie cu Lyuba Yakimchuk, Julija Cimafiejeva, Tadeusz Dąbrowski, José Luís Peixoto, Radu Paraschivescu și Ingo Schulze, precum și la întâlniri dedicate discursului poetic în timp de război, poeziei contemporane din Odesa și literaturii în condiții de criză.

În timpul festivalului va fi amenajat un spațiu CHILL Zone unde se vor desfășura sesiuni de yoga literară și DEAR – Drop Everything And Read.

Ziua teatrului (20 septembrie) va continua explorarea relațiilor dintre literatură, artele spectacolului, spațiul urban și memorie. Programul va include un tur al Chișinăului interbelic, ghidat de Adrian Lungu, care va invita participanții să redescopere orașul prin intermediul clădirilor și al fostelor sale spații culturale. De asemenea, vor fi analizate conexiunile dintre Odesa și Iași în cadrul rețelei UNESCO Cities of Literature, precum și modalitățile prin care orașele își valorifică patrimoniul cultural ca resursă pentru dialog și cooperare internațională. Seara se va încheia cu o întâlnire cu scriitorul german Ingo Schulze, eveniment ce va îmbina dialogul literar cu o reprezentație de arte ale spectacolului, creând un spațiu de întâlnire între
literatură, scenă și public.

În aceeași zi, la Muzeul de Istorie al orașului Chișinău, va fi prezentat proiectul Saving Cultural Heritage, alături de expoziția realizată de Fundația [KSA:K] – VYTYNANKI REALITY, coordonată de artista ucraineană Olga Kashimbeckova și curatoriată de Lilia Dragneva și Daniel Caldare. Expoziția explorează, prin reinterpretarea tradiției ucrainene a vytynankăi, teme precum protecția, fragilitatea și reconstrucția în contextul războiului.

Dimensiunea artistică a festivalului va fi completată de o serie de ateliere profesionale care vor reuni editori, traducători, jurnaliști și manageri culturali din Republica Moldova și România. Aceste întâlniri vor aborda circulația literaturii, traducerea, editarea, presa culturală și cooperarea dintre instituțiile culturale. Printre participanți se numără Olesea Gălușcă, Eli Bădică, Adrian Botez, Adrian Christescu, Lucica Ciocan, Mircea V. Ciobanu, Radu Paraschivescu, Ivan Pilchin, Diana Popescu, Dumitru Crudu, Victor Cobuz și Vitalie Ciobanu.

Prin această structură, CHILL nu propune o succesiune de evenimente izolate, ci un program în care ideile, oamenii și formele artistice se transferă constant dintr-o zonă în alta. Literatura devine astfel punctul de plecare pentru dialoguri despre film, muzică, teatru, arhitectură, patrimoniu, război și responsabilitate civică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Chisinau #Festival Chill #festival de literatura

O eroare software produsă într-o fracțiune de secundă a provocat una dintre cele mai grave perturbări ale traficului aerian din Marea Britanie. Defecțiunea unui sistem al serviciului britanic de control al traficului aerian NATS a dus la o întrerupere de aproximativ șase ore, peste 2.000 de zboruri anulate și sute de mii de pasageri afectați, informează adevărul.ro.

Potrivit raportului preliminar publicat de NATS, problema a apărut pentru prima dată la ora 10:00, însă incidentul major nu a fost declarat decât două ore și jumătate mai târziu, după ce defecțiunea a reapărut, notează The Guardian.

Problema a fost identificată inițial la 10:02, când inginerii au fost anunțați că legătura dintre sistemul național de gestionare a spațiului aerian și sistemul de control al zonei Londrei fusese întreruptă.

La 10:06, inginerii au constatat că sistemul părea să fi revenit la normal și că nu exista un impact operațional evident. Verificările au continuat însă.

Raportul NATS indică drept cauză o defecțiune software veche și necunoscută până atunci, combinată cu o succesiune foarte specifică de evenimente care au avut loc simultan.

Problema a apărut în momentul în care sistemul procesa manual o solicitare pentru atribuirea unui cod de identificare unui avion. Cererea a fost suspendată pentru procesarea unei alte activități cu prioritate mai mare. Când operațiunea inițială a fost reluată, programul nu a mai continuat corect procesarea.

„Defecțiunea software a făcut ca aceasta să nu fie reluată corect, iar rezultatul generat a fost corupt și a afectat unele actualizări ulterioare ale datelor de zbor. Acest lucru s-a întâmplat în spațiul unei milisecunde”, se arată în raport.

Incidentul major a fost declarat abia la 12:32

La 12:32, legătura dintre sistemele de gestionare a spațiului aerian național și cel din Londra a căzut din nou. Atunci a fost declarat incidentul major, iar controlorii au fost nevoiți să efectueze manual o parte dintre operațiuni.

Doar 13 minute mai târziu, NATS a început să restricționeze zborurile, în timp ce sistemul continua să prezinte probleme. La 13:32, acesta a cedat complet.

Companiile aeriene au fost informate despre restricții la 13:40. Între 14:50 și 16:09, NATS a repornit sistemul, iar operațiunile complete au fost reluate abia la 19:30.

Efectele însă au continuat mult după remedierea defecțiunii. Blocajele din aeroporturi, aeronavele scoase din program și pasagerii rămași în așteptare au făcut ca revenirea la normal să dureze mai mult de două zile.

În total, peste 2.000 de zboruri au fost anulate, iar sute de mii de persoane și-au văzut planurile de călătorie afectate.

Guvernul britanic cere o anchetă independentă

Ministrul Transporturilor, Heidi Alexander, a calificat perturbările drept „complet inacceptabile” și a cerut o investigație mai amplă.

„Este clar că trebuie să înțelegem urgent de ce această problemă nu a fost descoperită și remediată înainte să provoace haos”, a declarat Alexander.

Ministrul a cerut Autorității pentru Aviație Civilă din Marea Britanie să verifice concluziile raportului NATS și să analizeze investițiile companiei în creșterea rezilienței sistemului.

„Am însărcinat, prin urmare, CAA să efectueze o analiză independentă pentru a verifica rezultatele NATS și pentru a investiga planurile sale de investiții menite să îmbunătățească reziliența în viitor, precum și responsabilitatea din punct de vedere al reglementării”, a spus ministrul.

Investigația CAA urmează să fie publicată în termen de șase luni.

Companiile aeriene cer despăgubiri

Problema a provocat reacții dure din partea industriei aeriene, în condițiile în care companiile au suportat costuri importante din cauza anulărilor și întârzierilor.

Tim Alderslade, directorul executiv al Airlines UK, organizație care reprezintă industria aeriană, a cerut investiții reale în sistemul NATS.

„Analiza CAA trebuie să impună investiții reale în reziliența NATS, astfel încât o singură defecțiune să nu mai poată provoca niciodată o perturbare la nivel național”, a declarat el.

Alderslade a spus că membrii organizației vor cere NATS „despăgubiri imediate pentru costurile suportate și un plan credibil pentru îmbunătățirea rezilienței”.

Șeful easyJet, Kenton Jarvis, a cerut, la rândul său, măsuri concrete.

„Pasagerii merită mai mult decât încă o promisiune că se vor trage învățăminte. Trebuie luate măsuri ferme (…) și trebuie găsită o soluție echitabilă pentru ca operatorii aerieni să nu fie lăsați să suporte nota de plată”, a spus acesta.

Ryanair a avut una dintre cele mai dure reacții. Directorul operațional Neil McMahon a ironizat explicația oferită de NATS.

„«Software-ul mi-a mâncat tema» nu este o explicație acceptabilă. De câte ori trebuie să se prăbușească sistemul britanic de control al traficului aerian până când Martin Rolfe își asumă responsabilitatea și demisionează?”, a declarat McMahon.

Directorul executiv al NATS, Martin Rolfe, a precizat că incidentul nu are legătură cu defecțiunile anterioare ale sistemului și că problema a fost exclusiv una software.

„Pot confirma că a fost o problemă software și că nu a fost provocată de acțiuni incorecte ale operatorilor militari sau civili”, a spus Rolfe.

El și-a cerut din nou scuze pasagerilor afectați și a precizat că a fost identificată cauza, iar între timp au fost implementate măsuri temporare pentru prevenirea repetării problemei.

„Este responsabilitatea noastră să ducem oamenii acolo unde vor să ajungă, rapid și fără întârzieri, iar când acest lucru nu se întâmplă suntem profund afectați. Cu toate acestea, rolul nostru principal este să menținem siguranța cerului și a tuturor celor care zboară prin el. În niciun moment săptămâna trecută siguranța nu a fost pusă sub semnul întrebării”, a declarat șeful NATS.