Începând cu 1 iulie, pacienții diagnosticați cu maladii oncologice vor putea beneficia de tratament chimioterapeutic și la Spitalul Raional Ștefan Vodă. Măsura face parte din procesul de descentralizare a serviciilor oncologice, inițiat de Ministerul Sănătății, pentru a facilita accesul bolnavilor la tratament mai aproape de domiciliu și pentru a reduce necesitatea deplasărilor la Institutul Oncologic din Chișinău.

Potrivit autorităților, chimioterapia va fi administrată conform indicațiilor stabilite de specialiștii în oncologie, iar pacienții vor fi informați și direcționați de medicii Institutului Oncologic prin intermediul Consiliului multidisciplinar oncologic.

Costurile tratamentului vor fi acoperite din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, prin contractele încheiate de Compania Națională de Asigurări în Medicină.

Servicii similare sunt deja disponibile în spitalele raionale din Florești, Sîngerei, Briceni, Orhei și Cahul. Ministerul Sănătății susține că extinderea rețelei de chimioterapie va contribui la creșterea accesului pacienților la tratamente oncologice moderne și sigure, în apropierea comunităților în care locuiesc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#chimioterapie #oncologie

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.