China a încetat să mai importe energie electrică din Rusia începând cu 1 ianuarie 2026, renunțând inclusiv la achiziționarea volumelor minime prevăzute de contract, de aproximativ 12 megawați. Informația este relatată de publicația rusă Kommersant, care citează surse apropiate situației, scrie Meduza.

Potrivit acestora, exporturile de energie electrică către China sunt puțin probabil să fie reluate pe parcursul anului 2026. Principala cauză ar fi majorarea prețului de export, care a ajuns să depășească tarifele interne ale energiei electrice din China, făcând astfel achizițiile neavantajoase pentru Beijing.

Anterior, compania rusă Inter RAO exporta în China surplusul de energie electrică din Extremul Orient rus. Contractul a fost semnat în 2012 cu Corporația de Stat a Rețelelor Electrice din China și este valabil până în 2037. Pe întreaga durată a acordului, era prevăzută livrarea a circa 100 de miliarde de kilowați-oră, adică aproximativ patru miliarde anual.

Reprezentanții Inter RAO susțin că părțile analizează în continuare posibilitățile de reluare a comerțului cu energie electrică și că rezilierea contractului nu este luată în calcul. De asemenea, nici partea chineză nu și-a exprimat interesul pentru anularea acordului.

Compania rusă a mai precizat că, în prezent, consumul de energie în sistemul energetic al Extremului Orient crește într-un ritm accelerat, iar deficitul de capacități de producere a redus posibilitățile de export și a dus la limitarea livrărilor către China.

Datele Kommersant arată că, în perioada 2012–2020, exporturile de energie electrică către China s-au situat la o medie de aproximativ trei miliarde de kilowați-oră anual. În 2021, livrările au crescut cu 30%, după ce China a solicitat majorarea exporturilor pentru a acoperi deficitul energetic din regiunile de nord-est. Volumul maxim a fost atins în 2022, cu 4,7 miliarde de kilowați-oră. Ulterior, pe fondul deficitului de capacități din Extremul Orient rus, exporturile au început să scadă din august 2023, ajungând la un minim în 2025.

Analiștii citați de publicația rusă subliniază că volumele de energie importate din Rusia au fost relativ reduse în comparație cu producția internă a Chinei, astfel că, din punct de vedere al echilibrului energetic, sistemul chinez poate compensa aceste cantități fără dificultăți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#china #energia electrica #Rusia

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.