China a încetat să mai importe energie electrică din Rusia începând cu 1 ianuarie 2026, renunțând inclusiv la achiziționarea volumelor minime prevăzute de contract, de aproximativ 12 megawați. Informația este relatată de publicația rusă Kommersant, care citează surse apropiate situației, scrie Meduza.

Potrivit acestora, exporturile de energie electrică către China sunt puțin probabil să fie reluate pe parcursul anului 2026. Principala cauză ar fi majorarea prețului de export, care a ajuns să depășească tarifele interne ale energiei electrice din China, făcând astfel achizițiile neavantajoase pentru Beijing.

Anterior, compania rusă Inter RAO exporta în China surplusul de energie electrică din Extremul Orient rus. Contractul a fost semnat în 2012 cu Corporația de Stat a Rețelelor Electrice din China și este valabil până în 2037. Pe întreaga durată a acordului, era prevăzută livrarea a circa 100 de miliarde de kilowați-oră, adică aproximativ patru miliarde anual.

Reprezentanții Inter RAO susțin că părțile analizează în continuare posibilitățile de reluare a comerțului cu energie electrică și că rezilierea contractului nu este luată în calcul. De asemenea, nici partea chineză nu și-a exprimat interesul pentru anularea acordului.

Compania rusă a mai precizat că, în prezent, consumul de energie în sistemul energetic al Extremului Orient crește într-un ritm accelerat, iar deficitul de capacități de producere a redus posibilitățile de export și a dus la limitarea livrărilor către China.

Datele Kommersant arată că, în perioada 2012–2020, exporturile de energie electrică către China s-au situat la o medie de aproximativ trei miliarde de kilowați-oră anual. În 2021, livrările au crescut cu 30%, după ce China a solicitat majorarea exporturilor pentru a acoperi deficitul energetic din regiunile de nord-est. Volumul maxim a fost atins în 2022, cu 4,7 miliarde de kilowați-oră. Ulterior, pe fondul deficitului de capacități din Extremul Orient rus, exporturile au început să scadă din august 2023, ajungând la un minim în 2025.

Analiștii citați de publicația rusă subliniază că volumele de energie importate din Rusia au fost relativ reduse în comparație cu producția internă a Chinei, astfel că, din punct de vedere al echilibrului energetic, sistemul chinez poate compensa aceste cantități fără dificultăți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#china #energia electrica #Rusia

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), potrivit Bani.md.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Potrivit sursei citate, cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Ulterior, pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei. La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.

#inflatie #Moldova #salariu lunar