China ar construi un complex militar de 10 ori mai mare decât Pentagonul în vestul Beijingului, care să servească drept centru de comandă pe timp de război, au declarat surse din serviciile secrete americane, relatează vineri ziarul britanic Financial Times (FT).

Imaginile din satelit obținute de Financial Times, care sunt în curs de examinare de către serviciile de informații americane, arată un șantier de aproximativ 6 km pătrați, la 30 km sud-vest de Beijing, cu găuri adânci care, potrivit experților militari, vor adăposti buncăre mari și întărite pentru a proteja liderii militari chinezi în timpul oricărui conflict – inclusiv, eventual, un război nuclear.

Mai mulți actuali și foști oficiali americani au declarat că serviciile de informații monitorizează îndeaproape acest obiectiv, care ar fi cel mai mare centru de comandă militară din lume – și de cel puțin 10 ori mai mare decât Pentagonul.

„Analiza imaginilor sugerează construirea mai multor posibile facilităţi subterane legate prin pasaje, deşi sunt necesare mai multe date şi informaţii pentru a evalua pe deplin această construcţie”, a explicat analistul Renny Babiarz, de la firma AllSource Analysis, potrivit antena3.ro.

Pe internetul chinez, puternic cenzurat, nu există menţiuni despre proiect, în apropierea căruia nu există prezenţă militară vizibilă, dar există semne care interzic fotografierea sau operarea dronelor, notează FT.

Financial Times subliniază că dezvoltarea complexului ar avea loc concomitent cu eforturile Armatei de Eliberare a Poporului (PLA) de a dezvolta noi arme şi proiecte înainte de celebrarea centenarului său în 2027, dată până la care, potrivit serviciilor de informaţii americane, Xi ar fi ordonat armatei chineze să dispună de capacităţile necesare pentru a lansa un posibil atac asupra Taiwanului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#centru militar #china #Pentagon

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.