În ciuda sancțiunilor impuse de Statele Unite, China a început să importe în mod activ gaze naturale lichefiate dintr-un proiect rusesc aflat pe lista neagră a administrației americane, consolidând astfel relațiile energetice cu Moscova într-un moment de tensiuni internaționale accentuate. Potrivit unor date publice de urmărire a traficului maritim, revizuite de Newsweek, nava rusească Zarya, aflată sub sancțiuni, a acostat marți în terminalul de gaze naturale din portul Beihai, situat în sudul Chinei. Este al treilea transport de gaze pe care acest vas îl livrează în regiune, încărcătura provenind din proiectul Arctic LNG 2, din nordul Siberiei.
Această evoluție vine într-un moment sensibil, în care președintele american Donald Trump și-a exprimat public nemulțumirea față de refuzul lui Vladimir Putin de a implementa un acord de încetare a focului în Ucraina. Rămâne de văzut cum va reacționa Washingtonul la această nouă provocare diplomatică.
Administrația Biden a sancționat oficial proiectul Arctic LNG 2 la finalul anului 2023, în încercarea de a limita finanțarea mașinii de război a Kremlinului. Cu toate acestea, prăbușirea cererii europene după invazia din 2022 a fost compensată de o creștere spectaculoasă a comerțului energetic cu China – devenită între timp principalul cumpărător de gaz rusesc.
În timp ce unele firme chineze au fost vizate de sancțiuni pentru exporturi de bunuri cu dublă utilizare și pentru tranzacții în ruble, Beijingul nu a fost până acum penalizat pentru achizițiile directe de energie din Rusia – o distincție care reflectă echilibrul delicat al relațiilor economice globale.
Zaria – un transportator de gaze cu o capacitate estimată la 160.000 de metri cubi – face parte din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, un grup de nave redenumite, reînregistrate și reconfigurate pentru a evita sancțiunile internaționale. Printre acestea se numără și fostele North Way, North Sky, North Air și North Mountain, toate redenumite și repoziționate în ultimele luni, potrivit site-ului GCaptain.
Toate aceste nave au părăsit apele rusești la sfârșitul lunii trecute și, conform datelor revizuite de Newsweek, se aflau în apropierea Chinei la începutul lunii septembrie.
Portul Beihai din provincia Guangxi a fost desemnat de autoritățile chineze drept hub principal pentru recepționarea transporturilor din Arctic LNG 2, o alegere strategică menită să izoleze aceste tranzacții de piețele internaționale și să limiteze posibilele efecte ale unor măsuri de retorsiune, potrivit unor surse citate de Bloomberg.
Primul transport din proiectul Arctic LNG 2 a fost recepționat de China cu doar câteva zile înainte de summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, la care Vladimir Putin a participat personal. În cadrul întrevederii, liderul rus a obținut o victorie semnificativă: acordul Chinei pentru începerea lucrărilor la o a doua magistrală energetică majoră – Power of Siberia 2 – care va extinde și mai mult fluxul de gaze rusești către a doua cea mai mare economie a lumii.
Potrivit Fionei De Cuyper, cercetător asociat al Arctic Institute din Oslo, această serie de evenimente semnalează nu doar o aprofundare a interdependenței energetice sino-ruse, ci și o provocare directă la adresa credibilității regimului de sancțiuni impus de SUA și UE.
„Acceptarea de către China a primului transport din Arctic LNG 2, în tandem cu acordul privind Power of Siberia 2, reprezintă un test deliberat al aplicării sancțiunilor occidentale”, a scris De Cuyper într-un raport recent.
Reacțiile oficiale nu au întârziat să apară. Guo Jiakun, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a declarat în iulie: „China va adopta măsurile energetice pe care le consideră potrivite, în funcție de interesele sale naționale. Războaiele tarifare nu au câștigători, iar presiunea externă nu este o soluție”.
La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat apelul ca toate țările să înceteze orice formă de cooperare economică cu Rusia: „Trebuie să oprim orice cumpărare de energie din Rusia. Nu putem avea înțelegeri cu Moscova dacă vrem cu adevărat să o oprim.”
Donald Trump, care promite oprirea războiului din Ucraina „în prima zi” a revenirii la Casa Albă, a început deja să înăsprească tonul. Luna trecută, a impus un tarif de 50% pe importurile din India, iar săptămâna aceasta a cerut liderilor europeni să adopte tarife suplimentare atât împotriva Chinei, cât și a Indiei – un semnal clar că problema relațiilor energetice cu Rusia se va afla în centrul viitoarei agende americane.
