China va publica datele sale oficiale privind sporul natural și situația demografică a țării în 17 ianuarie, iar așteptările sunt că datele vor arăta o situația dramatică pentru țara care ar putea să treacă prin prima sa scădere de populație din ‘anii 60 și până acum.

Unii experți se așteaptă ca populația Chinei să înregistreze prima sa scădere de la marea foamete din 1961, o schimbare profundă cu implicații mari la nivelul economiei globale. Un prim indiciu cu privire la „cicatricile” provocate de pandemia de coronavirus situației demografice din China le vom avea în 17 ianuarie, când se va face raportarea oficială pe anul trecut.

Poveștile despre mame și copii care nu au putut să meargă la doctor în perioada aceasta din cauza faptului că spitalele erau copleșite de Covid-19 nu fac deloc decizia de a face un copil mai ușor pentru chinezi.

„Am auzit că a da naștere unui copil într-un spital de stat este pur și simplu groaznic. Nici măcar nu mă gândesc să fac un copil”, spune o femeie din Shanghai, de 31 de ani. Zhang Qi spune că restricțiile dure Covid de până acum au provocat stres și nesiguranță, mai ales în ce privește această decizie.

Numărul de noi nașteri pentru 2022 este așteptat să coboare la noi niveluri scăzute, de această dată sub zece milioane, după ce anul trecut numărul a fost de 10,6 milioane, deja mai scăzut cu 11,5% față de 2020.

„La acest punct de cotitură istoric, China a intrat într-un lung și ireversibil proces de declin al populației, pentru prima oară în istoria sa și în istoria lumii”, spune Wang Feng, profesor de sociologie la Universitatea din California. „În mai puțin de 80 de ani, populația Chinei ar putea să se reducă cu 45%. Va fi o Chină de nerecunoscut pentru lumea de azi”, a adăugat el.

Populația totală a Chinei a crescut cu 480.000, până la 1,41 miliarde în 2021. Predicțiile ONU arată că populația Chinei își va începe declinul în acest an, în timp ce India o va depăși ca cea mai populată țară din lume.

Experții ONU prevăd o scădere de 109 milioane a populației Chinei până în 2050, mai mult decât triplul declinului prevăzut în 2019, înainte de pandemia de coronavirus.

Deși 9 din cele 10 cele mai populate țări ale lumii trec printr-un declin al fertilității, rata de 1,18 a Chinei din 2022 a fost cea mai mică și cu mult sub standardul de 2,1 al OECD pentru o populație stabilă. China, care a impus între 1980 și 2015 o politică prin care cuplurile erau obligate să aibă un singur copil, a recunoscut, oficial, că se află în pragul unui declin demografic, anul trecut.

Atunci, Comisia Națională de Sănătate chineză a spus că populația ar putea începe să scadă înainte de 2025. În octombrie, dictatorul chinez, Xi Jinping, a spus că guvernul va lua măsuri pentru a ajuta la creșterea sporului natural.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Guvernul chinez încearcă să inverseze tendințele după politica unui singur copil

Din 2021, autoritățile chineze au introdus măsuri menite să accentueze creșterea populației – reduceri de taxe, concedii materne mai lungi, asigurări medicale mai bune sau subvenții pentru cumpărarea locuințelor, totul într-o încercare de a da stimulente oamenilor să facă mai mulți copii. Efectul de până acum a fost dezamăgitor.

Căutările online pentru cărucioare de copii pe site-ul Baidu din China au scăzut cu 17% în 2022, și sunt într-o scădere accelerată de 41% din 2018, în timp ce căutările pentru biberoane au scăzut și ele cu o treime față de 2018.

Prin comparație, căutările pentru case de îngrijire pentru bătrâni au crescut de opt ori anul trecut. O tendință inversă are loc în India, unde au crescut căutările pentru biberoane cu 15% an de an până în 2022, în India, în timp ce căutările pentru pătuțuri au crescut de aproape cinci ori.

Povara financiară pentru educația copiilor, unele dintre cele mai stresante examene de intrare la facultatedin lume, și o rată a înmatriculării în creșe de doar 5,5% pentru copiii sub trei ani – cu mult mai mică decât media OCDE – sunt factori cheie care afectează rata fertilității în China, transmite think-tank-ul YuWa, care se ocupă de cercetări în domeniul demografiei.

Impactul economic asupra unei societăți care îmbătrânește va fi, de asemenea, semnificativ.

Yi Fuxian, expert demograf, se așteaptă ca proporția celor cu vârsta de 65 de ani sau mai mult să depășească 37% în 2050, de la 14% anul trecut și de la 5% în 1980.

„Îmbătrânirea rapidă încetinește economia Chinei, reduce veniturile și crește datoriile guvernamentală… China va îmbătrâni înainte să se îmbogățească”, spune el.

#china #Covid #demografie

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.