Supărați pe politica anti-COVID a autorităților, chinezii au ieșit în stradă. Protestul a fost impulsionat și de un incendiu masiv, în care au decedat cel puțin 10 persoane. Manifestanții susțin că moartea lor a survenit pentru că, din cauza carantinei, nu puteau să își părăsească locuințele.

Incendiul a avut loc pe 24 noiembrie, iar a doua zi oamenii din regiunea Xinjiang erau în stradă. Conform BBC, ei cer renunțarea la restricții, în timp ce autoritățile și presa de stat neagă acuzațiile precum că oamenii nu puteau scăpa de flăcări din cauza măsurilor ce li se impun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oamenii au mers în marș pe străzi după lăsarea întunericului. Potrivit Libertatea, aceștia s-au confruntat cu autoritățile, cântând imnul național, unul dintre versurile lui fiind: „Ridicați-vă, cei care refuză să fie sclavi!”.

Versiunea autorităților este că oamenii nu au murit în incendiu din cauza politicii zero-COVID, ci din cauza că pompierii nu puteau interveni cu autospeciale, impediment fiind vehiculele parcate în preajma blocurilor. De asemenea, oficialii mai afirmă că oamenii de puteau salva dacă ar fi înțeles mai bine regulile de siguranță antiincendiară. Oficial, flăcările au fost provocate de o defecțiune a unei linii electrice.

#china #Covid #incendiu #politica zero-COVID #proteste

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.