Efigia suveranilor britanici va dispărea de pe bancnotele din Australia, unde portretul Elisabetei a II-a va fi înlocuit pe noile bancnote de cinci dolari cu un design care onorează cultura indigenă, şi nu cu efigia lui Charles al III-lea, a anunţat banca centrala a ţării.

La ora actuală, bancnota de cinci dolari este singura din Australia care prezintă efigia unui monarh britanic.

Rezerva Bank of Australia a declarat că indigenii vor fi consultaţi cu privire la un nou design care „onorează cultura şi istoria primilor australieni”. Conceperea şi tipărirea noii bancnote va dura „câţiva ani”, a spus ea. Bancnotele care poartă efigia regretatei Regine deja aflate în circulaţie vor continua să aibă cursul legal.

Moartea reginei Elisabeta pe 8 septembrie a fost marcată printr-o zi de doliu naţional în Australia, ţară membră a Commonwealth-ului al cărei şef oficial de stat este regele Charles al III-lea, reprezentat de un guvernator general. Dar unele grupuri indigene au denunţat consecinţele distructive ale colonizării britanice, cerând abolirea monarhiei.

Banca centrală a declarat că decizia sa este susţinută de guvernul laburist de centru-stânga al prim-ministrului Anthony Albanese, care favorizează o posibilă trecere către o republică australiană. Dispariţia efigiei suveranilor a fost salutată de Mişcarea Republicană Australiană (ARM), care a subliniat că popoarele indigene au precedat colonizarea britanică cu 65.000 de ani.

„Australia crede în meritocraţie şi ideea că cineva poate figura pe moneda noastră din cauza dreptului său de sânge este ireconciliabilă, la fel ca ideea că poate fi şeful nostru de stat prin drept de naştere. A crede că un rege neales ar trebui să fie pe monedele noastre în locul şefilor şi bătrânilor primelor naţiuni şi al australienilor de seamă nu mai este justificat în ceasul adevărului, al reconcilierii şi, în cele din urmă, al păcii, al independenţei formale, culturale şi intelectuale”, a declarat Craig Foster, preşedintele ARM.

Suveranii britanici au apărut pe bancnotele australiene din 1923 şi, până în 1953, anul încoronării Elisabetei a II-a, au fost prezenţi pe toate denominaţiile. Chipul Reginei a împodobit bancnota de o liră şi apoi noua bancnotă de un dolar din 1966. Această primă bancnotă de un dolar conţinea, de asemenea, imagini cu picturi rupestre aborigene şi sculpturi şi modele inspirate de o pictură pe scoarţă a artistului indigen David Malangi Daymirringu, scrie Le Figaro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din 1992, australienii au putut să admire trăsăturile Reginei pe bancnota de polimer de 5 dolari. În urmă cu trei luni, guvernatorul băncii centrale, Philip Lowe, a indicat că a început discuţii cu guvernul pentru a afla dacă ar trebuie să renunţe la înlocuirea imaginii reginei cu un portret al regelui Charles al III-lea.

#australieni #bancnote #Elisabetei a II-a

Compania de stat Energocom s-ar confrunta cu un deficit de lichidități de peste un miliard de lei pentru achiziția gazelor naturale, motiv pentru care intenționează să atragă finanțare prin emiterea de obligațiuni corporative, a declarat deputatul Ion Chicu, care avertizează că dobânzile aferente împrumuturilor ar putea fi incluse în tarifele achitate de consumatori, scrie bani.md.

Potrivit parlamentarului, situația este paradoxală, în condițiile în care, în primăvară, Energocom dispunea de lichidități pe care le plasa în valori mobiliare de stat, iar acum ar avea nevoie să se împrumute pentru a-și finanța achizițiile de gaze naturale.

„Energocom în primăvară plasa lichidități în valori mobiliare de stat, dar acum vor să emită obligațiuni corporative, adică să împrumute bani. Pentru că ei nu au bani acum pentru gaz. Obligațiunile plasate înseamnă dobânzi de plătit, iar dobânzile se așază în tarif”, a declarat Ion Chicu.

Deputatul a explicat că problema ar proveni din decalajul dintre momentul în care Energocom achită gazele furnizorilor și cel în care încasează banii de la consumatori, prin intermediul întreprinderilor de termoficare.

Astfel, pentru gazele care urmează să fie livrate în decembrie, Energocom trebuie să efectueze plățile în avans, încă din noiembrie. O parte importantă a volumelor este livrată către Termoelectrica, care produce energie termică pentru locuitorii capitalei. Consumatorii primesc facturile pentru căldura utilizată în decembrie abia în ianuarie.

În consecință, potrivit explicațiilor lui Chicu, între plata gazelor și recuperarea banilor poate apărea un decalaj de aproximativ două luni, care generează necesități suplimentare de finanțare.

„Au această gaură de lichidități și acum emit obligațiuni corporative. Le trebuie vreun miliard și ceva, iar Guvernul nu le mai dă bani, pentru că nu are de unde”, a afirmat parlamentarul.

Ion Chicu a criticat și finanțările bugetare acordate anterior companiei, susținând că, începând cu anul 2022, Guvernul a direcționat aproximativ șapte miliarde de lei pentru majorarea capitalului social al Energocom.

Potrivit deputatului, circa două miliarde de lei ar fi fost restituite, în timp ce aproximativ cinci miliarde de lei ar reprezenta în continuare capital provenit din bugetul de stat.

Parlamentarul a mai declarat că Energocom dispune și de finanțări printr-o linie de credit acordată de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, însă compania trebuie să asigure simultan achizițiile de gaze naturale și energie electrică.

În opinia sa, presiunile asupra bugetului de stat au determinat autoritățile să nu mai ofere capital suplimentar companiei, ceea ce ar explica intenția de a recurge la piața obligațiunilor corporative.

Energocom dezminte informațiile potrivit cărora ar intenționa să împrumute bani prin emiterea de obligațiuni corporative pentru procurarea gazelor naturale. Reacția vine după declarațiile unui deputat, care a susținut că Energocom ar urma să emită obligațiuni pentru a finanța achizițiile de gaze naturale. Compania califică aceste informații drept false.

Compania precizează că memorandumul pe care îl va semna luni, 16 noiembrie, are caracter pregătitor, vizează finanțarea unor proiecte investiționale și nu are impact asupra tarifelor la gaze.

Documentul va fi semnat în cadrul unui proiect de dezvoltare a pieței de capital din Republica Moldova, finanțat de Guvernul Regatului Țărilor de Jos și organizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Potrivit companiei, Memorandumul are caracter preparatoriu și urmărește diversificarea surselor de finanțare pentru proiecte investiționale. Acesta nu prevede atragerea de bani pentru achiziția gazelor naturale și nu va avea niciun impact asupra tarifelor la gaz.

Energocom anunță că va reveni cu detalii după semnarea documentului.