Republica Moldova găzduiește joi, 4 iunie, Conferința investițională Republica Moldova – Uniunea Europeană, eveniment la care președinta Maia Sandu, comisara europeană pentru extindere Marta Kos și premierul Alexandru Munteanu au transmis un mesaj comun: parcursul european al țării înseamnă oportunități concrete pentru cetățeni, investitori și mediul de afaceri.

Președinta Maia Sandu a evocat scepticismul cu care Moldova era privită până nu demult și a subliniat că angajamentul european al țării a rezistat tocmai pentru că a fost asumat cu consecvență.

„Acum câțiva ani, nu atât de mulți credeau în noi. Eram numiți prea mici, prea fragili, prea aproape de război. Ni se spunea că opțiunea noastră europeană nu a rezistat presiunii, însă a supraviețuit, deoarece noi am fost fideli. (…) Pentru cetățenii noștri și pentru companiile de acasă, vreau să reafirm: drumul european înseamnă investiții, locuri de muncă și un viitor aici, acasă. Astăzi salutăm la Chișinău tot mai mulți investitori privați, bănci de dezvoltare și prieteni din Uniunea Europeană care vor să ia parte la succesul economic al Moldovei. Munca noastră de zi cu zi este să transformăm parcursul european al Moldovei în oportunități reale pentru oameni — pentru ca toți moldovenii să aibă parte de pace, siguranță și bunăstare, acasă, în familia europeană„, a declarat Sandu.

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, prezentă și ea la Chișinău, a apreciat evoluția percepției față de Republica Moldova în rândul partenerilor europeni.

„Ultimii ani au schimbat felul în care europenii privesc Republica Moldova. Europa vede o națiune care a reușit să reziste ingerințelor externe și atacurilor hibride și care și-a demonstrat alegerea față de Europa nu doar o dată, ci de cinci ori. Europenii văd o țară care luptă cu corupția și criminalitatea organizată”, a precizat Kos.

Premierul Alexandru Munteanu a insistat că integrarea europeană trebuie înțeleasă dincolo de dimensiunea sa politică.

„Integrarea europeană este des discutată în termeni politici, însă pentru Republica Moldova ea înseamnă instituții puternice, guvernanță mai bună, competitivitate sporită și un mediu de afaceri mai previzibil și mai atractiv pentru investitori”, a afirmat Munteanu.

Urmăriți în direct pe rlive.md sau Realitatea TV conferința investițională Republica Moldova – Uniunea Europeană de la Chișinău.

#Alexandru Munteanu #conferinta #Maia Sandu #Marta Kos

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.