Aproximativ 150 de experți din Republica Moldova, Europa și Statele Unite ale Americii s-au reunit la Chișinău pentru a participa la cea de-a IV-a Conferință internațională privind bolile netransmisibile. Evenimentul s-a desfășurat în perioada 3–5 iunie și a fost dedicat identificării soluțiilor pentru prevenirea unor afecțiuni precum bolile cardiovasculare, diabetul, cancerul și alte maladii cronice.

Participanții au venit din mai multe țări, printre care Elveția, România, Italia, Serbia, Ungaria, Armenia, Georgia, Ucraina și SUA. În cadrul conferinței au fost abordate subiecte legate de promovarea sănătății, dezvoltarea sistemelor moderne de sănătate publică și consolidarea colaborării dintre instituții din diferite domenii.

Secretarul de stat al Ministerului Sănătății, Angela Paraschiv, a declarat că reducerea numărului de îmbolnăviri nu poate fi realizată doar prin intervenția sistemului medical.

„Reducerea poverii bolilor netransmisibile necesită o abordare care depășește limitele sectorului sănătății. Sănătatea trebuie integrată în toate politicile publice, iar prevenția trebuie susținută prin parteneriate durabile între instituții, autorități locale, comunități și parteneri de dezvoltare”, a afirmat aceasta.

La rândul său, directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Nicolae Jelamschi, a subliniat importanța informării corecte a populației și a capacității oamenilor de a înțelege informațiile despre sănătate.

„Sănătatea publică trebuie să investească nu doar în servicii și intervenții, ci și în capacitatea oamenilor de a înțelege, evalua și utiliza informația pentru a lua decizii sănătoase”, a declarat Jelamschi.

Organizatorii au menționat că prevenirea bolilor netransmisibile necesită investiții constante în educația pentru sănătate, promovarea unui stil de viață sănătos și cooperarea dintre autorități, instituții medicale, mediul academic și comunități.

Conferința a fost organizată sub egida Ministerului Sănătății și a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în colaborare cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și mai mulți parteneri internaționali.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#150 experți #boli netransmisibile #conferinta

Capitala Indoneziei, Jakarta, se confruntă cu una dintre cele mai grave crize urbane din lume. Orașul, care numără aproape 42 de milioane de locuitori, se scufundă mai repede decât orice alt oraș de pe glob, pe fondul urbanizării accelerate și al exploatării excesive a apelor subterane.

După obținerea independenței Indoneziei, în 1945, Jakarta avea mai puțin de un milion de locuitori. În ultimele decenii, însă, orașul a cunoscut o dezvoltare explozivă, alimentată de migrația populației din zonele rurale către capitală, în căutarea unor oportunități economice.

Dezvoltarea rapidă a accentuat însă contrastele sociale. În timp ce unele cartiere sunt dominate de centre comerciale moderne și clădiri impresionante, multe zone continuă să se confrunte cu sărăcia, poluarea și lipsa accesului la apă curentă.

Potrivit specialiștilor, extragerea necontrolată a apei subterane a contribuit semnificativ la scufundarea terenului. În anumite zone ale orașului, nivelul solului scade cu până la 25 de centimetri pe an, iar aproape 40% din suprafața metropolei se află deja sub nivelul mării.

Cele mai afectate sunt cartierele de coastă din nordul capitalei, unde inundațiile au devenit tot mai frecvente. Creșterea nivelului mării, asociată schimbărilor climatice, agravează și mai mult situația.

Autoritățile au investit în construirea de diguri, ziduri de protecție și sisteme de apărare împotriva inundațiilor, însă localnicii spun că aceste măsuri nu rezolvă problema pe termen lung.

În fața acestei situații, guvernul indonezian a lansat un proiect ambițios: construirea unei noi capitale, Nusantara, pe insula Borneo. Deși lucrările au început în 2022, instituțiile statului nu s-au mutat încă în noul oraș.