Internauții s-au întrecut la publicat pe rețelele sociale imagini cu Chișinăul din seara de vineri, 13 octombrie curent, după scandalul dintre primarul suspendat al capitalei, Ion Ceban, și conducerea Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu. Ambuteiaje au fost, sunt și se pare că încă vor fi…

Pe adresa redacției, au fost trimise fotografii cu ambuteiajul surprins în intersecția de pe bulevardul Grigore Vieru, anume acolo unde Ion Ceban s-a certat cu polițiștii de patrulare mobilizați să fluidizeze traficul. Edilul a adus acuzații mai devreme că polițiștii de patrulare, la indicația PAS, ar bloca intenționat traficul din capitală, creând ambuteiaje, astfel încât să-i discrediteze imaginea înainte de alegerile locale generale.

Șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, în reacția oficială, a îndemnat actorii politici să nu-și facă PR politic în campania electorală pe seama poliției, „dar să-și îndeplinească fiecare instituție atribuțiile funcționale”. El și-a scos angajații de la intersecții și a promis să ridice dronele pentru a arăta situația reală a traficului.

La scurt timp, poliția a făcut public un video. „Dovada nesincronizării semafoarelor din capitală și a infrastructurii necorespunzătoare”, a scris Serviciul de presă pe Telegram.

Deputatul Radu Marian, vicepreședintele PAS, a venit și el cu o reacție. „Este pur și simplu infernal traficul în Chișinău, niciodată nu a fost așa ceva. Și special pentru Ivan Ceban, plasez mai jos un extras din Legea privind administrația publică locală (#436 din 2006): 🔴Articolul 29. Atribuţiile de bază ale primarului l) asigură securitatea traficului rutier şi pietonal prin organizarea circulaţiei transportului, prin întreţinerea drumurilor, podurilor şi instalarea semnelor rutiere în raza teritoriului administrat”, i-a răspuns politicianul lui Ion Ceban.

Alegerile locale generale vor avea loc pe data de 5 noiembrie 2023. Ion Ceban candidează din partea MAN pentru un nou mandat la șefia capitalei. Potrivit celui mai recent sondaj, realizat de comunitatea Watchdog, el și Lilian Carp, candidatul PAS la aceeași funcție, sunt cei care ar putea obține cel mai mare număr de voturi, dacă scrutinul ar avea loc duminica viitoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ambuteiaje #Chisinau #Ion Ceban #politia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.