Chișinăul propune Tiraspolului evaluarea stării traseelor și reparația lor, în schimbul eliminării posturilor ilegale de control. Subiectul a fost discutat pe 17 martie, la prima reuniune din 2026 curent a grupurilor de lucru pentru dezvoltarea transportului auto și infrastructurii drumurilor, cu participarea experților de pe ambele maluri ale Nistrului.

Autoritățile constituționale au menționat că este prioritar să fie asigurată siguranța traficului rutier, precum și să fie abordată responsabil starea tehnică a traseelor.

Totodată, experții de la Chișinău au comunicat despre starea degradantă a unor poduri peste râul Nistru și necesitatea unor intervenții urgente pe podul de la Criuleni-Dubăsari, pentru a evita situațiile de risc care pot interveni.

„În ceea ce privește activitatea punctelor de înmatriculare a mijloacelor de transport din orașele Tiraspol și Râbnița (PÎMT), Chișinăul a reiterat o serie de probleme sistemice, semnalate în mod constant și care continuă să afecteze funcționalitatea mecanismului, inclusiv, referitor la organizarea defectuoasă a programărilor și a liberului acces pentru solicitanți, imposibilitatea de a obține informații în limba română, fapt care creează dificultăți suplimentare pentru cetățeni și limitează eficiența acestui mecanism.

A fost reiterat faptul că procedura de prestare a serviciilor de profil în PÎMT este reglementată în legislația națională în vigoare, iar respectarea acestor rigori este indispensabilă”, menționează responsabilii din cadrul Biroului Politici pentru Reintegrare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oficialii mai menționează că în 2025 au fost eliberate 14.000 de plăcuțe cu numere neutre de înmatriculare și 24.000 de numere standard de tip național, oferite cetățenilor Republicii Moldova cu domiciliu în regiunea transnistreană.

„Pentru a nu crea impedimente în calea liberei circulații a cetățenilor Republicii Moldova în regiunea transnistreană s-a insistat pe necesitatea excluderii așa-ziselor plăți de vinietă și a altor bariere artificiale, introduse și menținute abuziv de către Tiraspol.

Referitor la implementarea sistemului e-CEMT și a potențialelor obstacole în perimetrul regiunii transnistrene, ce pot afecta libera circulație a mijloacelor de transport, mărfurilor și bunurilor, s-a convenit pe menținerea unui dialog întru a fi identificate posibile soluții practice.

În raport cu subiectele abordate de experții de la Tiraspol, Chișinăul a subliniat că participarea conducătorilor auto din regiune în traficul rutier internațional este condiționată de deținerea permiselor de conducere ale Republicii Moldova, conform standardelor naționale și internaționale în vigoare”, menționează reprezentanții Biroului Politici pentru Reintegrare.

Experții de la Chișinău au mai propus ca școlile auto din stânga Nistrului să treacă treptat la rigorile cadrului normativ în vigoare. În ceea ce privește subiectul ambulanțelor, s-a menționat existența unor soluții legale, pe fundalul creșterii solicitărilor de servicii medicale de la locuitorilor din regiune.

În anul 2025, au fost aproape 75.000 de persoane asigurate medical. Responsabilii din instituțiile constituționale consideră că, în asemenea circumstanțe, se impune asigurarea liberei circulații a ambulanțelor de pe malul drept și posibilitatea de a accesa nestingherit asistența medicală disponibilă, prin Serviciul Unic Național 112.

#Chisinau #drumuri #puncte ilegale de trece #reparatie #Transnistria

Un moldovean cu cetățenie română a fost arestat de Curtea de Apel Iași, după ce autoritățile din Lituania l-au dat în urmărire internațională și îl acuză de terorism. Sergiu Gurschi, în vârstă de 66 de ani, ar fi implicat într-o serie de incendieri cu dispozitive explozive, iar anchetatorii lituanieni susțin că operațiunile ar fi fost coordonate de serviciul militar de informații al Rusiei, scrie Ziarul de Iași.

Gurschi a fost reținut pe 24 septembrie, în jurul orei 22:45, la punctul de trecere a frontierei Albița, în timp ce se afla într-un autocar. Pe numele său, Tribunalul Districtual din Vilnius emisese, la 31 august 2026, un mandat european de arestare pentru infracțiuni de terorism.

A doua zi, pe 25 septembrie, Curtea de Apel Iași a dispus arestarea sa provizorie pentru 15 zile, în vederea predării către autoritățile din Lituania. Gurschi a fost plasat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Iași. Următorul termen în dosar a fost stabilit pentru 7 octombrie.

Potrivit unor surse din Parchet citate de „Ziarul de Iași”, Gurschi și-ar fi declarat domiciliul în Sectorul 3 al Bucureștiului. În Lituania, acesta este anchetat într-un dosar privind incendierea unor bunuri și imobile cu ajutorul unor colete care ar fi conținut dispozitive explozive și care ar fi fost expediate prin companii de curierat precum DHL și DPD.

Potrivit mandatului emis de autoritățile lituaniene, Gurschi ar fi devenit membru al unei grupări teroriste în 2024 și, împreună cu alte persoane, ar fi participat la incendierea unor bunuri aparținând DHL. Faptele sunt anchetate ca acte de terorism, anchetatorii susținând că acestea ar fi pus în pericol viața și sănătatea mai multor persoane.

Autoritățile lituaniene au anunțat anterior anchete privind expedierea unor colete cu dispozitive explozive în mai multe țări europene. În septembrie 2025, 15 persoane au fost acuzate în Lituania de infracțiuni de terorism în legătură cu presupusa detonare a unor colete în Germania, Polonia și Marea Britanie. Potrivit anchetatorilor, coletele conțineau dispozitive explozive declanșate de cronometre electronice ascunse în perne de masaj.

Anchetatorii din mai multe țări europene susțin că în spatele unor astfel de operațiuni s-ar afla serviciul militar de informații al Rusiei, care ar urmări destabilizarea și intimidarea unor state europene ce sprijină Ucraina. Moscova a respins acuzațiile privind implicarea serviciilor sale de informații în aceste operațiuni.

Cazul lui Gurschi este al doilea dosar de acest tip în care o persoană este reținută la frontiera dintre Republica Moldova și România și ulterior arestată de Curtea de Apel Iași, într-un interval de mai puțin de o săptămână.

Pe 19 septembrie, aceeași instanță l-a arestat pe Iurie Manic, cetățean al Republicii Moldova, în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile franceze. Manic, în vârstă de 51 de ani, era căutat pentru infracțiuni legate de deteriorarea unor bunuri și subminarea moralului forțelor armate în scopul prejudicierii apărării naționale. Pentru aceste infracțiuni, pedeapsa maximă prevăzută de legea franceza este de 5 ani închisoare.

Potrivit anchetatorilor francezi, Manic ar fi coordonat o operațiune în care mai mulți cetățeni moldoveni ar fi fost recrutați pentru a realiza graffiti-uri cu mesaje legate de războiul din Ucraina.Toate acestea erau menite să manipuleze opinia publică și să amplifice tensiunile politice din Franța privind sprijinul acordat Ucrainei. Curtea de Apel Iași a dispus, la sfârșitul lunii septembrie, predarea acestuia către autoritățile franceze.