Chișinăul s-ar putea sufoca și azi cu aer poluat! Recomandările Agenției de Mediu

Nivelul de poluare a aerului din Capitală ar putea atinge cote înalte și astăzi. Conform prognozei calităţii aerului atmosferic, până pe 4 ianuarie, influența sectorului cald, vântul slab, formarea straturilor de reținere și ceața vor contribui la acumularea poluanților în aer. Pe parcursul zilei de miercuri, influența frontului atmosferic și variația maselor de aer ar putea crea premise pentru micșorarea concentrațiilor noxelor.

Potrivit Agenției de Mediu, principalii factori care au contribuit la acumularea şi menţinerea particulelor în suspensie cu diametrul de 10 micrometri (PM10) şi mai mic în atmosferă sunt: vremea caldă, vântul slab, lipsa mişcării maselor de aer în direcţie atât verticală cât şi orizontală, precum şi prezenţa straturilor de reţinere, în special al ceţii dense.

În cazul atestării vântului foarte slab şi prezenţa straturilor de reţinere, acestea contribuie la menţinerea fumului încărcat cu noxe în stratul inferior al atmosferei, astfel aerul poluat provocând deficienţe respiratorii pentru oamenii, în special, cu boli cronice ale aparatului bronho-pulmonar.

„În cazul condițiilor meteorologice nefavorabile, agenții economici care sunt poluatori, sunt obligați să se conformeze la un regim redus de lucru, pentru a diminua poluarea, mai cu seamă, în orele de vârf”, notează Agenția de Mediu.

Principala sursă de poluare, atât la nivel urban, cât și la nivel rural, rămâne transportul rutier Vehiculele cu motor cu ardere internă, poluează semnificativ aerul, eliberând următoarele substanțe: dioxidul de carbon (CO2), care este cunoscut drept una dintre cauzele efectului de seră, gaz cu proprietăți de toxicitate; particule în suspensie (PM10 și PM2.5) – o treime din acestea au ca origine traficul rutier; compuși organici volatili, eliberați prin evaporare și prin gazele de eșapament.

O altă sursă de poluare sunt combustibilii fosili, utilizați la încălzirea locuinţelor, iar în contextul crizei energetice şi a gazelor, populaţia apelează la diferite surse de combustibil alternativ precum păcura, cauciucurile, plasticul și chiar uleiurile uzate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Instituția îndeamnă cetățenii la calm și vine cu o serie de recomandări, prin care ne putem proteja de efectele nocive ale poluării:

Verificați zilnic prognozele de poluare a aerului pe pagina oficială a Agenției de Mediu sau pe pagina de facebook, pentru a ști când aerul este nesănătos.
Atunci când nivelul de poluare este ridicat, Agenția de Mediu recomandă scurtarea plimbărilor și a efortului fizic depus în exterior de către cetățenii care suferă de maladii cardiace sau pulmonare, precum și copiii, femeile însărcinate și bătrânii, aerisirea locuinţelor să se facă doar în orele dimineţii.
Evitați să faceți exerciții fizice în apropierea zonelor cu trafic rutier mare.
Folosiți mai puțină energie electrică acasă. Prin reducerea consumului de energie, puteți contribui la îmbunătățirea calității aerului, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Folosiți cât mai rar mașina personală. Folosiți mijloacele de transport publice sau alte alternative ca deplasarea cu bicicleta, trotineta sau mersul pe jos.

#aer #boli #poluare #Chisinau

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.