Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Chișinăul sărbătorește 590 de ani: Cine cântă de Hram și ce evenimente sunt organizate în centrul Capitalei

11 Oct. 2026, 14:28
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Ana Panaguța
11 Oct. 2026, 14:28 // Actualitate //  Ana Panaguța

Chișinăul va sărbători 590 de ani de la prima atestare documentară pe 14 octombrie. De Hramul Capitalei, în centrul orașului vor fi organizate concerte cu artiști din Republica Moldova, spectacole pentru copii, târguri cu produse autohtone, zone gastronomice și activități pentru toate vârstele. Primăria municipiului Chișinău a anunțat programul integral al evenimentelor.

Sărbătoarea va începe la ora 08:30, cu Sfânta Liturghie oficiată la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului”. Între orele 10:30 și 12:00, în scuarul Catedralei va avea loc inaugurarea oficială a Hramului, prin programul artistic „Rugă pentru Chișinău”.

Pe scenă vor evolua Corul de bărbați, dirijat de Mihai Gandraman, și Corul de băieți „Andrieș” al Școlii de Arte „Alexei Stârcea”, dirijat de Tatiana Scerbatîi. Programul va include recitaluri susținute de Mariana Bulicanu, Lilia Istratii, Sergiu Garabagii, Vadim Ceban, Constantin Moscovici, „Plăieșii”, Veta Ghimpu-Munteanu, Nătălița Munteanu și Gabriel Nebunu.

Concerte în Piața Marii Adunări Naționale

Începând cu ora 14:00, scena principală din Piața Marii Adunări Naționale va găzdui spectacolul „Mărgăritare – Copiii cântă orașul”, dedicat tinerelor talente din instituțiile de învățământ artistic din Capitală.

Vor participa elevi de la Școlile de Arte „Maria Bieșu”, „Alexei Stârcea” și „Valeriu Poleakov”, de la Școala de Muzică „Eugen Doga”, precum și interpreții proiectului „Picături muzicale”, Alex și Ariana Portnoi și alți tineri artiști. Spectacolul va fi prezentat de Alex Luca și Carlos Roșca și se va încheia la ora 16:45.

Între orele 17:00 și 19:30, publicul va putea urmări concertul „Chișinău, la mulți ani!”, dedicat muzicii retro. Pe scenă va urca Philharmonic Proactive Orchestra, dirijată de Mihail Agafița, alături de interpreții Nina Crulicovschi, Lidia Botezatu și Radu Dolgan, Ricu Vodă, Anatol Mîrzenco, Gheorghe Țopa, Vitalie Dani, Maria Stoianov, Silvia Grigore, Tatiana Costiuc, Geta Burlacu, Sergiu Mușat, Aura, Vladimir Fotescu, Milla Danilceac, Costi Burlacu și Corina Țepeș, Cristofor Aldea-Teodorovici și trupa AKORD. Programul va include și momente coregrafice prezentate de OTHER STORIES by Artem Shoshin.

Seara, între orele 19:45 și 22:00, va avea loc spectacolul „Hora Chișinăului – Folk Urban”, care va îmbina muzica populară cu ritmurile folk-rock.

Pe scenă vor evolua Orchestra municipală de muzică populară, condusă de Frații Advahov, trupele Zdob și Zdub și LUPII lui Calancea, alături de interpreții Zinaida Julea, Mihai Ciobanu, Igor Cuciuc, Adrian Ursu, Cătălin Josan, Pașa Parfeni, Natalia Barbu, Natalia Gordienco și grupul BRIO SONORES.

Târguri, bucate tradiționale și activități pentru copii

Pe lângă programul muzical, organizatorii pregătesc mai multe zone tematice pentru vizitatorii care vor ajunge în centrul Capitalei.

Acestea vor include o zonă gastronomică, cu bucate tradiționale și preparate pentru toate gusturile, un târg al vinificatorilor din Republica Moldova și un târg al apicultorilor, unde vor fi expuse miere și alte produse apicole.

De asemenea, va fi organizat Festivalul berii „Octoberfest 2026”, iar meșterii populari își vor prezenta obiectele artizanale și creațiile tradiționale. Vizitatorii vor putea descoperi și produse ale producătorilor autohtoni, în timp ce copiii vor avea la dispoziție spații cu jocuri, activități interactive și alte distracții.

Hramul Capitalei, transmis în direct

Pentru cei care nu vor putea ajunge în centrul orașului, evenimentele dedicate Hramului Chișinăului vor fi transmise în direct pe pagina oficială de Facebook a Primăriei municipiului Chișinău și pe platforma rlive.md.

În acest an, Capitala marchează 590 de ani de la prima atestare documentară, iar manifestările din 14 octombrie sunt dedicate istoriei, tradițiilor și locuitorilor orașului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.