De la începutul mobilizării parțiale în Rusia, 700.000 de ruși au intrat în Georgia, adică aproape 0,50 din populația acestei țări, dacă ne referim la ultimele date din decembrie 2017 care indicau peste 144 de milioane de oameni, excluzând Crimeea. În aceeași țară, sunt 30 de mii de refugiați ucraineni. Cifrele au fost oferite de președinta georgiană, Salome Zurabishvili.

„Peste 700.000 de ruși au trecut granița în Georgia, unii, aproximativ 600.000, au plecat în alte țări, de exemplu, în vecina noastră Armenia, Turcia și alte țări europene. Aproximativ 100.000 de ruși au rămas [în Georgia]”, a spus președinta georgiană, Salome Zurabishvili, la Radio France.

Salome Zurabishvili a menționat că în țară sunt și aproximativ 30.000 de refugiați ucraineni. Unii dintre ei, „când situația a devenit mai calmă”, s-au întors la Kiev, apoi s-au întors în Georgia.

Ea a mai spus că nu au existat „incidente grave” în Georgia din cauza sosirii în masă a rușilor – maxim „încăierări verbale”. „Acei ruși care au venit în Georgia și au rămas aici sunt oameni care nu vor să împartă soarta Rusiei lui Putin în război, nu vor să fie mobilizați”.

La începutul lunii octombrie, surse Forbes Rusia din administrația prezidențială au declarat că între 600.000 și 1 milion de persoane au părăsit Rusia de la începutul mobilizării.

Totodată, în urmă cu o săptămână, FSB a publicat statistici privind plecarea rușilor în străinătate din iulie până în septembrie 2022. Potrivit oficialilor de securitate, în total, din iulie până în septembrie, rușii au călătorit în străinătate de aproape 10 milioane de ori (se vorbește de numărul de călătorii în general, și nu de numărul de persoane). Aproape 70% din toate călătoriile au fost în Abhazia, Turcia, Kazahstan, Georgia și Finlanda.

#Georgia #mobilizare partiala #Rusia #Salome Zurabishvili

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.