În 2022, în Moldova au fost importate 67 755 de țigări electronice, cu 29 de mii mai puțin decât acum un an. Datele au fost furnizate de către Serviciului Vamal al Republicii Moldova pentru „LP”. Totuși, aceste statistici sunt în contradicție cu datele comercianților, care susțin că în unele puncte vânzările s-au dublat. Totodată, vânzătorii spun că prețul țigărilor electronice este favorabil în comparație cu țigările, care s-au scumpit de la 1 aprilie, notează Infotag.

În Moldova sunt peste 1 000 de puncte de comercializare (retail organizat), pe care mizează furnizorii de vape-uri. Dintre acestea, cele mai solicitate sunt magazinele din benzinării – 684 la număr, în toată țara. În rețelele de magazine alimentare sunt aproximativ 300 de astfel de puncte, iar în magazinele de băuturi alcoolice – peste 50.

După cum menționează administratorii rețelelor „Bonus” și „Local”, țigările electronice au intrat în circulație treptat. Iar prin urmare, în aceste magazine au devenit solicitate trei dintre cele mai populare mărci din Moldova: „Umbra”, „Balmy” și „Elfbar”.

Vânzările lor sunt într-o dinamică constantă, înregistrând o creștere de până la 100%. Astfel, dacă anul trecut un magazin a vândut în jur de 25-27 de unități de țigări electronice pe lună, acum numărul acestora ajunge la 45-50 de unități pe lună.

„Interesul consumatorilor față de vape-uri este foarte mare și, în special, este vorba despre tineri”, potrivit celor de la „Bonus” și „Local”.

„Pentru tineri, acesta este un accesoriu atrăgător, la modă, care nu necesita chibrituri, brichete și alte inconveniente. Mai mult, de la 1 aprilie au fost majorate prețurile pentru toate produsele din tutun, în timp ce costul țigărilor electronice a rămas aceleași. Acest lucru a avut un efect și asupra volumului de vânzări. Luând în considerare statisticile noastre interne, în 2023 am decis să includem acest produs în majoritate magazinelor”.

Intervievați de „LP”, vânzătorii magazinelor Linella, Supermarket Nr 1, precum și benzinăriile Lukoil ne-au spus că la etapa inițială vindeau aproximativ 10 vape-uri pe lună. Interdicția de plasare a produsului la vitrină a avut de asemenea un efect, pentru că nu toți fumătorii știau că țigările electronice au apărut inclusiv în magazinele alimentare. În acest moment, comercializarea este mult mai activă. În topul vânzărilor se regăsesc în special vape-urile cu arome de fructe: „căpșuni-mango”, „kiwi-ananas”, „pomelo”, „pepene”, „afine”.

Potrivit informațiilor primite de la rețeaua Alcomarket, doar un singur magazin, de categorie „medie”, vinde aproximativ 45-50 de țigări electronice pe lună. În general, această rețea, care cuprinde în jur de 50 de puncte de comercializare, oferă cifre de afaceri extrem de impunătoare.

Toate aceste informații sunt suficiente pentru a înțelege că statistica vamală referitoare la importul de vape-uri este departe de realitate. Este evident că țigările electronice sunt vândute pe piața tenebră, în special pe Internet (rețelele sociale și magazinele online), unde controlul este instabil și se efectuează de la caz la caz.

Este de remarcat faptul că din aprilie 2022 este interzisă comercializarea online cu țigări electronice. Totuși, vape-urile pot fi comandate în magazinele online, care deschis promovează aceste produse și mai oferă servicii de livrare în toată țara. În total, sunt aproximativ 30 de magazine online mari care oferă aproximativ 40 tipuri de țigări electronice, fără a ține cont de lege.

Președintele Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun susține că această lege necesită înăspriri.

„Cred că măsurile adoptate sunt suficiente pentru a face ordine pe piață. Însă, este nevoie de o implementare corectă. În acest sens, este necesar să mobilizăm Agenția Națională de Sănătate Publică și să consolidăm funcțiile de control în acest domeniu”, a spus Dan Perciun.

Agenția Națională de Sănătate Publică nu neagă amploarea problemei. Specialiștii au raportat că ponderea țigărilor electronice crește în fiecare an, în egală măsură cu amenințarea pe care o reprezintă acest produs. Conform statisticilor Agenției, în 2022 în Moldova au fost înregistrate 14 companii importatoare de țigări electronice, lichide și arome. Este de 2,3 ori mai mult decât în 2021.

„Acum urmărim aproape aceeași situație ca în urmă cu 30 de ani cu drogurile. Vânzătorii de vape-uri stau pe lângă școli și oferă produsele sale minorilor. Țigările electronice reprezintă un nou trend pentru tineri și sunt produse în special pentru aceștia. Prin urmare, crește atât numărul de importatori, cât și numărul de solicitanți pentru furnizarea de țigări electronice”, a declarat directorul adjunct al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Ion Șalaru.

În 2022, cartușele și rezervoarele pentru țigări electronice au fost impozitate cu accize în cuantum de 1957 lei pe 1 litru. În 2023, accizele pentru aceste produse a crescut la 2446,25 lei pe litru. Din aprilie anul trecut, a fost introdusă o interdicție completă pentru comerțul online cu țigări electronice. În plus, pentru acestea, conținutul nivelului de nicotina a fost redus de la 72 mg – la 20 mg per 1 ml, iar volumul maxim al cartuşelor şi rezervoarelor – până la 2 ml.

#date #import #pret #statistica #Tigari #tigari electronice

Republica Moldova rămâne o sursă importantă de țigări de contrabandă pentru piața din România, chiar dacă ponderea produselor provenite de peste Prut este în scădere. Premierul Vasile Tofan susține că problema persistă și că autoritățile trebuie să concentreze eforturile în special pe combaterea exportului ilegal de produse din tutun.

Întrebat de ce Republica Moldova continuă să se regăsească printre principalele surse ale țigărilor de contrabandă din România și unde sunt breșele, premierul a declarat că situația s-a îmbunătățit, dar fenomenul nu a fost eliminat.

„De fapt, lucrurile se îmbunătățesc. Înainte de a veni cu politica fiscală nouă m-am întâlnit cu marii jucători. Ponderea țigărilor ilegale pe piața din Moldova este de 7% și este cea mai mică din regiune”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a comparat situația din Republica Moldova cu cea din România, unde, potrivit afirmațiilor sale, ponderea țigărilor ilegale este mult mai mare. Tofan a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv cu directorul Serviciului Vamal și că instituția urmează să intensifice acțiunile de combatere a contrabandei.

„Noi trebuie să luptăm cu asta. Evident, atât timp cât la noi accizele vor fi mai mici și prețurile vor fi mai mici, presiunea asta va fi totdeauna acolo. Dar trebuie să luptăm și Moldova trebuie să nu mai fie un exportator de țigări ilegale”, a spus premierul.

Potrivit lui, partea pozitivă este că pe piața internă ponderea țigărilor ilegale a coborât la aproximativ 7%, față de nivelurile mult mai ridicate din anii precedenți: „Înseamnă că autoritățile își fac bine treaba. Trebuie să luptăm doar la export”.

Declarațiile premierului vin în contextul în care ponderea țigărilor provenite din Republica Moldova pe piața neagră din România a scăzut în luna iulie 2026. Potrivit datelor Novel Research, produsele provenite din Republica Moldova au reprezentat 10,2% din țigările identificate pe piața neagră românească, în scădere cu 4,9 puncte procentuale față de măsurarea precedentă.

Republica Moldova se află astfel în urma altor surse importante. Produsele provenite din Duty Free au o pondere de 29,7%, iar cele din Bulgaria reprezintă 26,9%. Țigările cu origine necunoscută au depășit, la rândul lor, pragul de 20%. Scăderea ponderii produselor provenite din Republica Moldova are loc într-un moment în care piața neagră a țigaretelor din România a crescut puternic. În iulie, aceasta a ajuns la aproape 14% din consumul total, față de 10,5% în luna mai, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în nord-vestul României, unde piața neagră a urcat la 17,4%, și în București, unde a ajuns la 17,5%. Cea mai mare pondere a comerțului ilegal se înregistrează însă în sud, cu 19,5% din consum, urmat de nord-est, cu 18,8%. Reprezentanții industriei estimează că, la un nivel analizat al pieței negre de 13,9%, pierderile pentru bugetul României s-ar ridica la aproximativ 700 de milioane de euro.