Cimitirul „Sfântul Lazăr” din Chișinău, unul dintre cele mai mari din Europa de Sud-Est, mai dispune de locuri pentru înmormântări pentru aproximativ șapte-opt ani. O spune directoarea întreprinderii municipale „Combinatul Servicii Funerare”, Ludmila Boțan.

Responsabila a declarat pentru IPN că, în fiecare an, sute de persoane sunt înmormântate aici, iar ritmul rapid de ocupare a locurilor impune găsirea unor soluții alternative. Refacerea terenurilor ar putea fi o opțiune, însă o soluție mai fezabilă ar fi construirea unui crematoriu. Deși proiectul este considerat realist, acesta rămâne doar pe hârtie de aproape zece ani.

Cimitirul „Sfântul Lazăr” – un punct de referință istoric

Cimitirul „Sfântul Lazăr” din Chișinău, cu o suprafață de aproximativ 145 de hectare, găzduiește peste 300 de mii de morminte. Ludmila Boțan a menționat că fiind înființat în anii ’60, acesta reflectă evoluția orașului și a societății moldovenești din ultimele decenii, devenind un punct de referință al istoriei recente.

Printre cei înmormântați aici se numără veterani ai războiului din Afganistan, lichidatori ai avariei de la Cernobîl și eroi ai Uniunii Sovietice, alături de personalități ale culturii. Cimitirul „Sfântul Lazăr” rămâne un loc semnificativ pentru memoria colectivă a Chișinăului.

Înhumări și rezervări

Anual, în Cimitirul „Sfântul Lazăr” sunt efectuate aproximativ 4 500-5 000 de înhumări, iar în timpul pandemiei numărul acestora a atins un vârf de 9 mii. Ludmila Boțan a menționat că mai există locuri disponibile pentru aproximativ șapte-opt ani, dar terenurile care au depășit anumite limite de utilizare ar putea fi reutilizate.

Potrivit ei, rudele pot fi înhumate în același mormânt după șapte ani de la ultima înmormântare, iar în cazul mormintelor părăsite, acestea pot fi reutilizate după 20 de ani de la înhumarea inițială. Totodată, responsabila a subliniat că, la „Sfântul Lazăr”, încă nu a început redistribuirea mormintelor, având în vedere că este cel mai tânăr cimitir, nu doar din Chișinău, ci și din întreaga țară. Reutilizarea mormintelor se face doar la solicitarea rudelor, care pot opta pentru înhumarea în aceleași locuri cu părinții sau bunicii.

Un serviciu tot mai solicitat este rezervarea loturilor de pământ. Această practică este valabilă pentru toate cimitirele, inclusiv pentru „Sfântul Lazăr”. Mulți dintre cei care ajung la o vârstă înaintată solicită, de obicei, pentru partenerul sau partenera lor un loc de veci lângă mormântul răposatului, astfel încât să rămână împreună. În consecință, aproximativ 30% dintre persoanele înhumate au locurile de veci deja rezervate de către rude.

Salubrizarea și întreținerea cimitirului

Directoarea întreprinderii a subliniat că este responsabilitatea fiecărei familii să întrețină mormintele și să mențină ordinea în cimitir. Aproape 70% dintre vizitatori vin doar o singură dată pe an, în preajma Paștelui Blajinilor sau cu câteva săptămâni înainte, pentru a face curățenie și a-și comemora răposații. Aceasta se datorează, în mare parte, faptului că mulți dintre aceștia locuiesc în afara țării.

Ludmila Boțan a menționat importanța respectării regulilor de igienă în cimitir, îndemnând vizitatorii să colecteze și să depoziteze gunoiul în tomberoane, separând plasticul, deșeurile menajere și cele vegetale. Totuși, aceasta a remarcat că, uneori, gunoiul este lăsat pe căile de acces sau pe mormintele vecine, explicând că întreprinderea nu are autoritatea de a interveni pe mormintele individuale.

Muncitorii cimitirului se ocupă de curățenia generală, întrețin căile de acces, colectează și selectează gunoiul, pe care îl duc la tomberoane. De asemenea, sunt realizate lucrări de reparație, iar recent au fost reabilitați 2,5 kilometri de drum în sectoarele vechi ale cimitirului „Sfântul Lazăr”. Cheltuielile necesare pentru întreținerea și amenajarea cimitirelor sunt acoperite de taxa anuală de 240 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Directoarea întreprinderii a subliniat necesitatea majorării taxei anuale, având în vedere creșterea inflației și statutul de autogestiune al instituției. Totodată, unele categorii de persoane, precum pensionarii și veteranii de război, beneficiază de scutiri de la plata acestei taxe.

Crematoriul – o soluție

Directoarea întreprinderii a declarat că ideea construirii unui crematoriu în Moldova este una realistă, dar rămâne doar pe hârtie de aproape 10 ani. Proiectul de lege a fost înaintat de patronate încă din 2016, iar mai multe ședințe au avut loc la Parlament, la care au fost invitați reprezentanți ai tuturor cultelor religioase din țară. În urma acestor discuții, s-a ajuns la concluzia că subiectul este unul sensibil, iar discuțiile au fost amânate.

„Acum nu pot să vă spun dacă o să mergem înainte, pentru că, în acel proiect de lege, ultimul compartiment era construcția și funcționarea crematoriului. Să știți că avem foarte multe solicitări pentru incinerare”, a spus Ludmila Boțan.

Directoarea întreprinderii a subliniat că extinderea cimitirelor nu este o soluție ideală pe termen lung, deoarece nu reprezintă o moștenire durabilă pentru viitoarele generații, care ar trebui să aibă posibilitatea de a dezvolta alte domenii. Ea a adăugat că, în schimb, construirea unui crematoriu nu ar necesita mult teren, iar amenajarea unui columbar pentru depozitarea urnelor ar fi o opțiune mult mai practică și eficientă decât extinderea continuă a terenului cimitirelor pentru fiecare sicriu.

Pregătiri pentru Blajini

În prezent, cimitirele se află într-o perioadă aglomerată, cu lucrări de salubrizare a mormintelor și instalare a pietrelor funerare. Deși aceste activități sunt permise, autoritățile încurajează vizitatorii să nu lase resturi pe morminte, pentru a păstra un loc curat și respectuos pentru cei care își odihnesc aici rudele.

Directoarea întreprinderii a subliniat că la cimitir vizitatorii ar trebui să vină cu o lumânare și un gând de recunoștință pentru cei care se odihnesc în acest loc sacru. Ea recomandă folosirea florilor vii în locul celor artificiale, având în vedere impactul negativ al acestora asupra mediului. De asemenea, vizitatorii sunt îndemnați să adopte un comportament respectuos și să lase acasă produsele alimentare și băuturile alcoolice.

Începând cu 15 aprilie, accesul transportului privat pe teritoriul Cimitirului „Sfântul Lazăr” va fi restricționat. Deplasarea până la cimitir va fi posibilă cu transportul gratuit organizat de Primăria municipiului Chișinău.

#cimitirul Sfântul Lazăr #locuri #Ludmila Boțan

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.