Delegația Parlamentului Republicii Moldova va participa la sesiunea de vară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Reuniunea va avea loc în perioada 19-23 iunie, la Strasbourg, Republica Franceză.

Din componența delegației parlamentare vor face parte șeful delegației naționale la APCE, vicepreședintele Comisiei politică externă și integrare europeană, Ion Groza, vicepreședinții Parlamentului, Mihail Popșoi și Vlad Batrîncea, precum și membrii delegației naționale la APCE, Ana Calinici și Adela Răileanu.

„Agenda sesiunii de vară a APCE include discuții pe marginea mai multor subiecte de actualitate, printre care o dezbatere cu privire la consecințele politice ale agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei și participarea sportivilor ruși și belaruși la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024. De asemenea, a fost solicitată dezbaterea subiectului ce vizează asigurarea accesului liber și sigur prin Coridorul Lachin. Pe ordinea de zi figurează și dezbaterea a trei rapoarte privind integrarea migranților și refugiaților; incluziunea socială, prin sport, a migranților, refugiaților și persoanelor strămutate intern; sănătatea și protecția socială a lucrătorilor fără acte sau a celor aflați în situație neregulamentară. Parlamentarii vor mai discuta despre provocările cu care se confruntă opoziția democratică din Belarus, despre reforma în domeniul legislației privind drepturile omului în Marea Britanie, despre represiile transnaționale, precum și despre prioritățile și bugetele Consiliului Europei pentru perioada 2024-2027”, anunbță Legislativul.

În cadrul sesiunii APCE vor ține discursuri Președintele Sloveniei, Nataša Pirc Musar, Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Péter Szijjártó, precum și Ministrul Afacerilor Externe al Letoniei, Edgars Rinkēvičs, Președinte al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

#APCE #parlament #Strasbourg

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.