Cinci focare de gripă aviară au fost înregistrate în perioada 14 – 18 octombrie pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit unui comunicat de presă emis de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), patru focare au fost înregistrate în raionul Nisporeni (două în localitatea Marinici, două în localitatea Calimănești) și un caz în raionul Dondușeni, satul Dondușeni.

Conform datelor, în perioada septembrie – octombrie 2024, s-au înregistrat 32 de cazuri de gripă aviară în raionele Nisporeni, Dondușeni și Edineț.

În context, pentru prevenirea apariției influenței aviare, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor deținătorii de păsări sunt obligați să întreprindă o serie de măsuri de biosecuritate :

păsările vor fi menținute în interiorul curților, fără a fi lăsate libere în afara acestora;
interzicerea adăpării păsărilor domestice din rezervoarele de apă de suprafață accesibile păsărilor sălbatice;
limitarea perimetrului din interiorul curții la care au acces păsările să fie menținute în adăposturi închise sau cel puțin în spații îngrădite;
se interzice accesul păsărilor domestice, în special a rațelor și a gâștelor, la luciuri de apă, lacuri, bălți, râuri și orice altă amenajare hidrologică artificială sau naturală;
hrănirea păsărilor se va face în spații închise/acoperite, la care nu au acces păsările sălbatice;
hrana folosită va fi depozitată în spații închise evitându-se accesul păsărilor sălbatice, inclusiv al “speciilor punte” ( vrăbii, ciori, porumbei, coțofene, etc.);
interzicerea intrării mai multor persoane în zona de exploatare a păsărilor domestice. Mișcările se vor limita la o singură persoană;
prevenirea contactului cu mamiferele, inclusiv animale de companie;
separarea curții păsărilor de adăposturile pentru porci, deoarece transmiterea virusului gripal de la păsări la om se face printr-o gazdă intermediară, care se presupune că este porcul;
distribuirea păsărilor resturilor furajere de la porci și invers este interzisă;

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cetățenii sunt rugați să fie atenți la păsările din ferme/gospodării, pentru a observa la timp semnele clinice ale bolii, care se pot manifesta în felul următor:

păsările bolnave nu mai consumă hrană, nu mai beau apă;
respirație dificilă, tuse, febră;
eliminări seromucoase din cioc;
inflamația crestei și a bărbițelor;
pete de sânge pe pielea picioarelor;
diaree (găinaț lichid);
paralizii ale picioarelor și aripilor, răsucirea gâtului;
scăderea ouatului și schimbarea formei oului (coajă moale, deformată, pigmentație neuniformă).

#animale domestice #ANSA #gripa aviară

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.