Timp de o săptămână, în Republica Moldova au fost înregistrate 5 cazuri de pestă porcină. În trei dintre ele, boala a afectat animalele domestice.

În satul Hîrtop din raionul Leova, satul Zagarancea din raionul Ungheni și satul Boghiceni din raionul Hîncești s-au îmbolnăvit porci din gospodăriile țărănești. La Copceac, raionul Ștefan Vodă și Băiuș, raionul Leova, maladia a afectat mistreți.

„Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor avertizează că eminența riscului de apariție a focarelor de pestei porcine africean, atât la porci domestici, cât și la mistreți, rămâne în continuare un pericol și, prin urmare, îndeamnă populația și toți fermierii să nu utilizeze resturile alimentare de origine animală în hrana porcinelor și să respecte, cu strictețe, măsurile de biosecuritate pentru a preveni răspândirea virusului”, transmis specialiștii Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, conform responsabililor de la ANSA, în perioada 5 – 12 ianuarie 2026, a fost confirmat și un focar de rabie. Boala a afectat o bovină din Sipoteni, Călărași. Cadavrul a fost nimicit, iar animalele din localitate sunt vaccinate antirabic.

În contextul situației epizootice, cetățenilor li se sugerează să nu procure animale fără certificate sanitar-veterinare și produse alimentare din locuri neautorizate și să nu le aducă din țările vecine.

Persoanele care găsesc cadavre de mistreți și informează despre locul amplasării acestora responsabilii de la ANSA vor primi remunerări în valoare de 50 euro pentru fiecare animal depistat. Conform serviciului de presă al ANSA, pe parcursul anului 2025, 6 persoane au beneficiat de asemenea plăți.

Pe parcursului anului trecut, în Republica Moldova au fost înregistrare 51 de focare de pestă porcină, dintre care 36 – la porci domestici.

#Carantina #focare #Moldova #pesta porcina #rabie

Primăriile din Republica Moldova riscă să piardă, începând cu 2027, o parte importantă din impozitul pe bunurile imobiliare, una dintre principalele surse de venituri fiscale proprii ale administrațiilor locale. Avertismentul vine din partea Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care cere Parlamentului modificarea proiectului de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale.

Potrivit CALM, proiectul aprobat de Guvern la 8 septembrie 2026 prevede că, dacă un consiliu local nu adoptă la timp decizia privind cotele impozitelor, pentru impozitul pe bunurile imobiliare ar urma să fie aplicată cota minimă. În același timp, pentru taxele locale ar rămâne valabilă ultima decizie adoptată de consiliu.

Asociația susține că această diferență ar putea reduce semnificativ veniturile unor primării. CALM estimează că, în anii fără reevaluarea bunurilor, o localitate care aplică în prezent o cotă de 0,1–0,3% ar putea pierde între 50% și 83% din încasările din acest impozit.

„Susținem simplificarea fiscală și înțelegem constrângerile bugetului de stat. Propunerile noastre prioritare nu costă bugetul de stat nimic”, a declarat directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.

Acesta cere ca decizia consiliului local privind cotele să rămână valabilă până când este modificată de aceeași autoritate. CALM mai critică obligația consiliilor locale de a adopta anual decizii privind cotele, chiar și atunci când nu intenționează să le schimbe. Asociația propune ca acestea să rămână în vigoare până la adoptarea unei noi decizii.

O altă problemă semnalată vizează terenurile agricole fără construcții. Începând cu 1 ianuarie 2027, acestea ar urma să treacă în regimul Codului fiscal, însă CALM susține că în forma actuală a proiectului nu există o categorie fiscală clară pentru aceste terenuri și nici o cotă minimă aplicabilă. Pentru primăriile rurale, impozitul funciar reprezintă una dintre puținele surse importante de venituri proprii.

CALM atrage atenția și asupra majorării scutirii personale de la 29.700 la 40.020 de lei. Asociația susține măsura, dar cere compensarea integrală a pierderilor suportate de bugetele locale, întrucât impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă o sursă importantă de defalcări pentru administrațiile locale.

Potrivit CALM, proiectul afectează și mecanismul de recuperare a restanțelor la bugetele locale. Deși datoriile către acestea depășesc 220 de milioane de lei, Serviciul Fiscal de Stat nu ar urma să poată utiliza pentru ele același instrument de executare disponibil în cazul unor restanțe fiscale ale persoanelor fizice către bugetul de stat.

Asociația a transmis Parlamentului, Ministerului Finanțelor și Cancelariei de Stat nouă amendamente, dintre care trei sunt considerate prioritare. CALM cere, între altele, ca Ministerul Finanțelor să prezinte înainte de lectura a doua calcule privind impactul proiectului asupra fiecărei unități administrativ-teritoriale.

CALM avertizează că anul 2027 va fi unul complicat pentru administrațiile locale, deoarece sunt planificate simultan reevaluarea în masă a bunurilor imobiliare, trecerea localităților rurale în regimul Codului fiscal și alegerile locale generale. În opinia asociației, fără modificările propuse, o decizie locală amânată sau contestată ar putea reduce semnificativ veniturile unor primării.