Miturile și stereotipurile care circulă în societatea noastră sunt principalul motiv care determină oamenii să nu se se adreseze la un specialist în sănătate mintală. Mai multe mituri au fost demontate, astăzi, în cadrul webinarului online „Sănătatea mintală: combatem miturile și stereotipurile”, moderat de psihologul Sergiu Toma. Evenimentul s-a defășurat în contextul campaniei „Cum te simți azi?”, organizată de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, cu suportul Biroului Organizației Mondiale a Sănătății în Republica Moldova și al Uniunii Europene.

Iată 5 mituri despre sănătatea mintală, demontate de către psihiatrul Jana Chihai și prezentatoarea TV Tatiana Placintă:

Mit: Persoanele cu stări de sănătate mintală sunt agresive

Realitate: Studiile arată că persoanele care suferă de afecțiuni mintale sunt de 2 ori mai puțin agresive decât cele care se consideră sănătoase. Iar persoanele cu boli mintale severe au șanse de peste 10 ori mai mari de a fi victime ale infracțiunilor violente decât populația generală. Astfel, nu există niciun motiv real pentru ca o persoană cu probeleme de sănătate mintală să fie considerată periculoasă.

Mit: Persoanele cu afecțiuni de sănătate mintală sunt leneșe

Realitate: Despresia sau anxietatea perturbă capacitatea oamenilor de a fi activi. Oboseala fizică este cel mai des determinată de oboseala psihică. O afecțiune mintală poate îngreuna chiar și realizarea celor mai simple lucruri, precum îngrijirea corporală, consumul alimentelor și mișcarea. Aceste semne nu indică faptul că o persoană este leneșă, ci că are nevoie de ajutorul unui specialist.

Mit: Persoanele cu stări de sănătate mintală sunt slabe

Realitate: În societatea noastră imaginea unei persoane puternice este cea a persoanei care nu vorbește despre problemele cu care se confruntă, care nu plânge și nu își arată vulnerabilitatea. Acest concept este greșit și denotă o slăbiciune, ce poate duce la agravarea afecțiunilor mintale. Puterea constă în a conștientiza că te afli într-o situație dificilă și că ai nevoie de ajutor. Persoanele cu afecțiuni de sănăte mintală care se adresează specialiștilor nu manifestă slăbiciune, ci inteligență emoțională.

Mit: Afecțiunile de sănătate mintală sunt specifice femeilor

Realitate: Afecțiunile de sănătate mintală sunt specifice atât femeilor, cât și bărbaților, în egală măsură. Faptul că unele femei sunt mai emotive și se exprimă mai ușor, nu înseamnă că suferă mai mult sau mai des decât bărbații. Adresarea la un specialist și vindecarea este la fel de importantă pentru toate persoanele, indiferent de gen sau statut.

Mit: Consilierea psihologică este costisitoare sau inaccesibilă

Realitate: În Republica Moldova sunt 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală (CCSM), amplasate în toate regiunile țării. Acestea oferă diverse servicii – de la consilierea psihologică la consultația psihiatrului. Adresarea la un profesionist din cadrul acestor centre este gratuită, confidențială și în apropierea locului de trai. Pentru a găsi un specialist, accesează platforma unică, dedicată campaniei – www.cumtesimtiazi.md.

Campania a fost lansată de de Ziua Mondială a Sănătății Mintale, marcată în acest an la 10 octombrie, cu sloganul „Servicii de sănătate mintală pentru toți: să le transformăm în realitate”. Pentru mai multe informații despre campanie, urmăriți www.cumtesimtiazi.md și paginile de Facebook ale Ministerului Sănătății și Biroului OMS în Republica Moldova.

#sanatate mintala

Guvernelor europene le este solicitat oficial să ia în considerare o „revizuire amplă” a regulilor UE privind migrația și azilul, anul viitor, ceea ce ar putea deschide calea pentru schimbări la doar șase luni de la intrarea în vigoare a noului sistem, transmite Digi24.ro.

Irlanda, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE și prezidează negocierile, testează dacă capitalele ar sprijini revizuirea tuturor instrumentelor legislative ale Pactului UE, inclusiv a celor care nu urmează să fie evaluate oficial decât în 2028, potrivit unei note diplomatice interne consultate de sursa citată.

Pactul privind migrația a fost adoptat în mai 2024, după ani de negocieri lungi și dificile, și a intrat în vigoare în iunie, anul acesta.

O regândire ar urma să aibă loc, pentru că e de așteptat ca alegerile din Franța, Grecia, Italia și Polonia de anul viitor să impună migrația ca o prioritate pe agenda politică.

Revizuirea ar putea deschide pactul spre modificări ale unora dintre elementele sale cele mai controversate din punct de vedere politic, inclusiv mecanismul de solidaritate, sistemul de partajare a responsabilității migratorii între țările UE, precum și regulile care stabilesc ce țară este responsabilă de examinarea unei cereri de azil.

În septembrie, miniștri dintr-un grup larg de țări ale UE s-au reunit la München pentru discuții informale privind potențialele modificări ale Pactului privind migrația și azilul, potrivit Rapporteur.

În topul agendei s-au aflat solicitările adresate Comisiei Europene de a reveni cu un pachet legislativ de „simplificare” până la mijlocul anului 2027. „Obiectivele revizuirii ar trebui să fie simplificarea și îmbunătățirile în ceea ce privește implementarea Pactului, precum și clarificarea textelor juridice, după cum este necesar”, se arată în notă.

Dar „toată lumea știe că este o fereastră de oportunitate”, a declarat un înalt oficial pentru sursa citată. Reprezentanții capitalelor vor fi, de asemenea, întrebați dacă sunt de acord că revizuirea ar trebui să păstreze „echilibrul delicat dintre solidaritate și responsabilitate” al pactului și să evite modificările care afectează arhitectura și principiile sale fundamentale.

Capitalele UE au susținut deja o agendă mai dură privind migrația în timpul mandatului actualei Comisii, inclusiv un nou cadru de deportare care permite crearea de centre de returnare în țări din afara UE.

Mai multe guverne analizează acum această opțiune și se așteaptă să anunțe săptămâna viitoare un acord cu o țară terță pentru a găzdui astfel de instalații.

Comisia a propus, de asemenea, noi reguli pentru Frontex, agenția UE pentru frontiere, urmărind să o transforme în „brațul operațional cheie” al blocului comunitar în materie de returnări/repatrieri.

Conform propunerilor, agenția ar desfășura ofițeri în timpul crizelor de frontieră, ar monitoriza amenințările online și ar asuma un rol mai important în organizarea și efectuarea deportărilor.