Miturile și stereotipurile care circulă în societatea noastră sunt principalul motiv care determină oamenii să nu se se adreseze la un specialist în sănătate mintală. Mai multe mituri au fost demontate, astăzi, în cadrul webinarului online „Sănătatea mintală: combatem miturile și stereotipurile”, moderat de psihologul Sergiu Toma. Evenimentul s-a defășurat în contextul campaniei „Cum te simți azi?”, organizată de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, cu suportul Biroului Organizației Mondiale a Sănătății în Republica Moldova și al Uniunii Europene.

Iată 5 mituri despre sănătatea mintală, demontate de către psihiatrul Jana Chihai și prezentatoarea TV Tatiana Placintă:

Mit: Persoanele cu stări de sănătate mintală sunt agresive

Realitate: Studiile arată că persoanele care suferă de afecțiuni mintale sunt de 2 ori mai puțin agresive decât cele care se consideră sănătoase. Iar persoanele cu boli mintale severe au șanse de peste 10 ori mai mari de a fi victime ale infracțiunilor violente decât populația generală. Astfel, nu există niciun motiv real pentru ca o persoană cu probeleme de sănătate mintală să fie considerată periculoasă.

Mit: Persoanele cu afecțiuni de sănătate mintală sunt leneșe

Realitate: Despresia sau anxietatea perturbă capacitatea oamenilor de a fi activi. Oboseala fizică este cel mai des determinată de oboseala psihică. O afecțiune mintală poate îngreuna chiar și realizarea celor mai simple lucruri, precum îngrijirea corporală, consumul alimentelor și mișcarea. Aceste semne nu indică faptul că o persoană este leneșă, ci că are nevoie de ajutorul unui specialist.

Mit: Persoanele cu stări de sănătate mintală sunt slabe

Realitate: În societatea noastră imaginea unei persoane puternice este cea a persoanei care nu vorbește despre problemele cu care se confruntă, care nu plânge și nu își arată vulnerabilitatea. Acest concept este greșit și denotă o slăbiciune, ce poate duce la agravarea afecțiunilor mintale. Puterea constă în a conștientiza că te afli într-o situație dificilă și că ai nevoie de ajutor. Persoanele cu afecțiuni de sănăte mintală care se adresează specialiștilor nu manifestă slăbiciune, ci inteligență emoțională.

Mit: Afecțiunile de sănătate mintală sunt specifice femeilor

Realitate: Afecțiunile de sănătate mintală sunt specifice atât femeilor, cât și bărbaților, în egală măsură. Faptul că unele femei sunt mai emotive și se exprimă mai ușor, nu înseamnă că suferă mai mult sau mai des decât bărbații. Adresarea la un specialist și vindecarea este la fel de importantă pentru toate persoanele, indiferent de gen sau statut.

Mit: Consilierea psihologică este costisitoare sau inaccesibilă

Realitate: În Republica Moldova sunt 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală (CCSM), amplasate în toate regiunile țării. Acestea oferă diverse servicii – de la consilierea psihologică la consultația psihiatrului. Adresarea la un profesionist din cadrul acestor centre este gratuită, confidențială și în apropierea locului de trai. Pentru a găsi un specialist, accesează platforma unică, dedicată campaniei – www.cumtesimtiazi.md.

Campania a fost lansată de de Ziua Mondială a Sănătății Mintale, marcată în acest an la 10 octombrie, cu sloganul „Servicii de sănătate mintală pentru toți: să le transformăm în realitate”. Pentru mai multe informații despre campanie, urmăriți www.cumtesimtiazi.md și paginile de Facebook ale Ministerului Sănătății și Biroului OMS în Republica Moldova.

#sanatate mintala

Sezonul de vânătoare 2026–2027 începe sâmbătă, 15 august. Printre speciile care pot fi vânate se numără prepelița, guguștiucul, becațina comună, lișița, porumbelul gulerat, gâsca de vară și mai multe specii de rațe.

Pentru fiecare specie sunt stabilite perioade și limite diferite. De exemplu, într-o zi pot fi vânate cel mult zece prepelițe, nouă porumbei gulerat și guguștiuci, șapte rațe mari, cinci becaține și lișițe, trei gâște de vară și câte un exemplar de rață pestriță sau rață cârâitoare.

La prepeliță și guguștiuc, sezonul se încheie în data de 15 octombrie. Pentru becațină, lișiță și porumbel gulerat, vânătoarea este permisă până pe 31 decembrie, iar pentru gâsca de vară și mai multe specii de rațe, până la 15 ianuarie.

Unele specii pot fi vânate doar din toamnă. Sezonul la fazan începeva începe la 1 octombrie, la sturz-de-iarnă, gârliță mare, rață mică și sitar de pădure – în data de 15 octombrie, iar la iepurele de câmp la 15 noiembrie.

În același timp, vânătorii trebuie să țină cont de regulile speciale aplicabile în zona de frontieră. Vânătoarea este interzisă la mai puțin de 1 000 de metri de linia frontierei de stat și la mai puțin de 200 de metri de localități.

Pentru desfășurarea legală a activității sunt necesare fișa de recoltare, permisul de vânătoare, avizul Poliției de Frontieră pentru activitățile din zona de frontieră și permisul de armă. Arma trebuie transportată descărcată și în toc atunci când vânătorul se deplasează spre sau de la locul vânătorii.

Poliția de Frontieră le recomandă vânătorilor să verifice înainte de plecare speciile autorizate, perioadele de vânătoare și cotele de recoltare.