Curs valutar
  • EUR
    20.2078
    0.2024%
  • USD
    17.7706
    0.5785%
  • RUB
    0.2090
    -0.2871%
  • RON
    3.8288
    0.1959%
  • UAH
    0.3950
    0.3291%

Toate știrile

25 septembrie 2026

Cinci motive pentru a NU merge la mare în România: Praf, mizerie, zgomot, scurgerea canalizării în mare…

27 Iul. 2021, 12:23
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
27 Iul. 2021, 12:23 // Life //  Realitatea.md

Nu sunt fatalist şi nici anti-naţionalist. Consider că avem o ţară foarte frumoasă, cu locuri unice, locuită mai ales de oameni buni şi harnici. Totuşi, de dragul patriotismului nu pot accepta să fiu buzunărit de cei care cred că tocmai au inventat „taxa de fraier”, percepută celor ce preferă să-şi facă vacanţele în România, scrie jurnalistul român Costel Crângan, editor coordonator corespondenți la Adevărul Holding.

Acesta a realizat un top cinci al problemelor pe care le-ar fi întâlnit pe plajele din România:

Primul motiv pentru care nu ar fi trebuit să merg acolo: e praf, e mizerie, e zgomot. Ai toate şansele că-ţi construieşti o cultură a glumelor şi înjurăturilor de şantier, căci mai ales asta auzi într-o staţiune care e pe jumătate gata şi pe jumătate în construcţie. Nu! Nu mai este suverană celebra strigare „Ia porumbul! Porumbul fierbinte!”, s-a ajuns la un alt nivel, al băgărilor şi scoaterilor, al descrierii tuturor sfinţilor din calendar şi a tuturor părţilor anatomice ale unui mamifer. Dacă mai ai şi copii sub 9-10 ani, ai făcut rost, cu siguranţă, de nişte şedinţe neprogramate la grădiniţă/şcoală, pentru a explica de unde ştie odrasla ta atât de multe cuvinte colorate, din dicţionarul de argou.

Al doilea motiv pentru care ar trebui să eviţi cât de mult poţi litoralul românesc este acela că tu, turistul, aici eşti, din start, privit ca o potenţială victimă. Eşti fraierul care trebuie jumulit, scuturat de parale, „peonul” care trebuie strâns cu uşa să dea de 10 ori cât face, de regulă pe produse îndoielnice, servite de oameni cu un aer superior, dar cu simţul ospitalităţii un pic mai jos decât genunchiul broaştei.

Evident, poţi mânca de la gheretă, pe riscul tău igienic-sanitar, o porţie de hamsie prăjită-n uleiul bine ars şi fezandat, rămas din sezonul trecut. O să plăteşti pentru asta cam cât pe o friptură cu garnitură la un restaurant spălăţel din Capitală. Dacă te încumeţi să treci pragul unei spelunci (că nu-i poţi zice restaurant câtă vreme sub tălpi ai nisip, nu există feţe de masă, iar muştele se războiesc furibund pentru mâncarea şi fiinţa ta), constaţi că se schimbă „scorul”. Nu te mai poţi atinge de hamsii fără 45 de lei/RON, dar ai şansa să ajungi şi la 60/RON de lei dacă patronul a ajuns la concluzia că ospitalitatea lui e mai dihai, deci mai scumpă… Mai multe detalii despre prețul bucatelor AICI.

Un al treilea motiv pentru care e nevoie să fugiţi de litoralul românesc unde vedeţi cu ochii este lipsa acută a locurilor de parcare. Dacă în Mamaia Nord (ce ţine de Năvodari) există o explicaţie – parcarea este gratuită peste tot, deci e şi aglomeraţia mai mare – în Mamaia veche (ce ţine de Constanţa), lipsa locurilor de parcare este dublată de nişte tarife mai mult decât piperate, ce pornesc de la 4 lei pe oră (la parcările publice) şi ajung la 10 lei pe oră (la cele private).

Un al patrulea motiv pentru care vă recomand cu căldură să evitaţi litoralul românesc este calitatea execrabilă a plajelor şi a serviciilor aferente. La Mamaia Nord, doar una din trei plaje e cât de cât curată.

Al cincilea motiv pentru care litoralul românesc e de evitat este calitatea apei mării. O să-mi spuneţi că Marea Neagră e tot aia şi la români, şi la bulgari, şi la turci, ori la ucraineni. Ei bine, nu e! În inventivitatea lui nemăsurată, patronul român şi-a cuplat ţeava de la canalizare la Pontul Euxin. Orientaţi-vă după miros şi vă veţi da seama.

Ţeava se îngroapă la peste un metru sub nisip şi este scoasă pe fundul apei la 20-25 de metri de mal. Apoi, pe principiul vaselor comunicante, mizeria de la toaletele teraselor se scurge frumuşel în apă, se diluează conform legilor fizicii şi chimiei, nici nu zici c-a fost acolo. Asta dacă nu te-ar lovi din când în când damful.

Vezi articolul integral pe Adevarul.

Realitatea Live

Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Cel mai mare magazin Linella din țară s-a deschis pe Calea Ieșilor
Cel mai mare magazin Linella din țară s-a deschis pe Calea Ieșilor
Primul Sprint Kood Moldova s-a încheiat. Începe formarea unei noi generații de specialiști tech
Primul Sprint Kood Moldova s-a încheiat. Începe formarea unei noi generații de specialiști tech
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
24 Sept. 2026, 22:36
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
24 Sept. 2026, 22:36 // Slider //  Ana Panaguța

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Cinci zile, peste 30 de evenimente, vizite de studiu și forumuri sectoriale: Agenda completă a Moldova Business Week 2026
Cel mai mare magazin Linella din țară s-a deschis pe Calea Ieșilor
Cel mai mare magazin Linella din țară s-a deschis pe Calea Ieșilor
Primul Sprint Kood Moldova s-a încheiat. Începe formarea unei noi generații de specialiști tech
Primul Sprint Kood Moldova s-a încheiat. Începe formarea unei noi generații de specialiști tech
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Tap2Pay: Paynet Business transformă telefonul Android într-un terminal de plată
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura